Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Maria Bieşu”

Scena din spectacol, TEatrul de Opera si Balet

Istoria Teatrului de Operă moldovenesc începe în 1956 cu montarea operei „Grozovanul” de David Gherşfeld. În prima perioadă de activitate a teatrului (1956-1970)  se cristalizează repertoriul care include atît opere naţionale, cît şi  creaţii din patrimonial liric universal. La finele anilor ’70 repertoriul include patru opere naţionale – „Grozovanul”  şi „Aurelia” de D. Gherşfeld, „Balada eroică” de A. Stîrcea, „Casa mare” de M. Kopytman şi un număr impresionant de opere din patrimonial universal – „Rigoletto”, „Traviata”, „Aida”, „Othello”, „Trubadurul” de G. Verdi; „Tosca” şi „Madame Butterfly” de G. Puccini; „Paiaţe” de R. Leoncavallo, „Bărbierul din Sevilla” de G.Rossini, „Carmen” şi „Pescuitorii de perle” de G. Bizet; „Faust” de Ch.Gounod; opereta „Baronul Ţiganilor” de J. Strauss, „Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski, „Mireasa Ţarului” de N. Rimski-Korsakov, „Iarmarocul din Sorocineţ” de M. Musorgski „Cneazul Igor” de A. Borodin).

În această perioadă se pune baza unei şcoli de canto academic în Moldova prin activitatea unor iluştri solişti ca Valentina Saviţkaia, T. Kuzminov, B. Raisov, Polina Botezat, E. Ureche, N. Başkatov, Tamara Alioşina, Ludmila Alioşina, V. Tretiak, Ludmila Erofeeva, V. Kurin, C. Cramarciuc, A. Şevcenco, I. Gheil, I. Kogan, Daria Spravţeva, Kira Gorlaci, E. Lica, Emilia Parnichi, A. Fomenco.  În 1967, la Tokio, la Concursul internaţional al interpreţilor lirici în numele lui Miura Tamaki, Maria Bieşu devine deţinătoarea titlului de Prima Cio-Cio-San a lumii.

Un aport important în promovarea artei lirice naţionale l-au adus regizorii G. Ghelovani şi E. Platon; dirijorii: M. Şepper, B. Miliutin, I. Alterman, L. Hudolei şi dirijorul de cor Gh. Strezev.

Perioada 1970-1991 – este o  etapă de înflorire a teatrului. Se îmbogăţeşte repertoriul teatrului, este completată trupa artistică, se dezvoltă dotările tehnice şi relaţiile de colaborare cu omologii, atît din spaţiul unional, cît şi din afara hotarelor URSS. Instituţia era apreciată ca una dintre cele mai reprezentative scene lirice din întregul spaţiu sovietic. Iniţial teatrul liric era organizat în sediul comun şi pentru teatrul dramatic. În 1980 este inaugurat sediul nou al Teatrului de Operă şi Balet cu toate dotările tehnice necesare unui teatru liric.

În anii' 70-80 au fost lansate nume cunoscute a scenei lirice din Moldova ca: Mihai Munteanu, Vladimir Dragoş, Svetlana Burghiu, L. Aga, V. Calestru, V.Zaklikovski, I. Cvasniuc, B. Materinco, A. Donos, N. Covaliov, E. German, N. Margarit,  A.Arcea, V.Micuşa, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireş şi alţii.
Începînd cu 1990, se lansează un proiect artistic de maximă importanţă pentru arta lirică din Moldova – Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet „Invită Maria Bieşu”. Graţie acestui important eveniment cultural, arta lirică în Moldova cunoaşte o frumoasă deschidere către noi orizonturi de explorare componistică, nterpretativă, de percepţie şi mediatizare.

Perioada (1991-2009)  - Teatrul Naţional de Operă şi Balet al Republicii Moldova etapa intră într-o nouă etapă a evoluţiei sale. În anii' 90 se remarcă solişti de forţă: T. Busuioc, I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gîscă, V.Zgardan. P. Racoviţă, R.Hvalov; regizori: Eugen Platon, Eleonora Constantinov; dirijori:  Albert Mocealov, Lev Gavrilov, Alfred Gherşfeld, Alexandru Samoilă şi dirijorul de cor Alexandru Movilă, meritul cărora în formarea şi prezentarea unui vast repertoriu concertistic al teatrului este indiscutabil.

La momentul de faţă pe scena teatrului activează o pleiadă de tineri solişti, care au cucerit deja publicul meloman chişinăuian: M.Ţonina, A. Ţurcan, L.Şolomei, G.Bernaz, G.Muşurov, A. Pihut, R.Picireanu, I.Şciogolev, N.Stoianov, R.Hvalov, S.Ceaichevşciuc, A.Tverdohlib, G.Pacatovici, I.Jarchih, V.Vereatin, V.Caradja, S.Pilipeţchi, N.Bantea, I.Timofti, I.Ţurcan, M.Radiş şi alţii; dirijori: N.Dohotaru, M.Secichin, S.Popov, M.Amihalachioaie; regizori: E.Constantinov şi M. Timofti, activitatea cărora denotă buna cunoaştere a experienţei contemporane a teatrului liric mondial.

Spectacol, Teatrul de Opera si Balet

În ceea ce priveşte repertoriul teatrului, acesta se îmbogăţeşte cu noi montări: „Nunta lui Figaro” de W.A.Mozart, „Decebal” de T.Zgureanu, „Dido and Aeneas” de H.Purcell, „Iolanta” de P.Ceaikovski, „Don Giovanni” de W.A.Mozart, „Mozart şi Salieri” de N.A.Rimski-Korsakov şi „Elixirul dragostei” de G.Donizetti. Trupa de operă a Teatrului National de Operă şi Balet, pe parcursul întregii sale activităţi artistice, şi-a creat imaginea unui colectiv ce dă dovadă de un  înalt profesionalism, cu o imagine inconfundabilă în spaţiul teatral european.  

In vederea formării trupei naţionale de balet  la Leningrad si-au făcut studiile un grup de moldoveni: Vladimir Tihonov, Petru Leonardi, Vitalie Poclitaru, Vera Salcutan, Claudia Osadci si altii. După absolvirea şcolii coregrafice “Vaganov” ei s-au intors la Chişinau pentru a constitui baza colectivului de balet. Tot atunci au fost invitaţi tînăra balerină Galina Melentiev şi experimentatul dansator Pavel Fesenco.

Primul spectacol  de balet montat pe scena Teatrului moldovenesc de opera a devenit „Fîntîna din Bahcisarai” de B. Asafiev în coregrafia lui  Alexandru Protenco.  Cu timpul în repertoriul teatrului au intrat baletele „Precautiuni inutile” de P. Hertel, „Sraussiana” de J. Strauss, „Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski, „Noaptea valpurgica” de Gh. Gound.  

Alaturi de punerea în scenă a celebrelor lucrări clasice teatrul este în căutarea stilului propriu, de creare a scolii naţionale de balet. Compozitorul basarabean Vasile Zagorschi  scrie baletul « Zorii », montat de coregraful  Varcovitchi. În baza poemului lui Mihai Eminescu „Strigoii” compozitorul Eduard Lazarev scrie muzica la baletul „Spada frîntă”, fiind montat de coregrafii  S.Drecin şi N.Danilov.  Partitia lui Arald din acest spectacol a devenit unul dintre rolurile de performanţă în repertoriul lui Vladimir Tihonov, iar în rolul Focului a excelat Petru Leonardi. Baletul „Carmen-suita” pe muzica de G. Bizet-R.Scedrin încă o data a demonstrat măiestria şi vocaţia de actriţă tragică a Galinei Melentiev, care la timpul ei, intr-un mod strălucit s-a produs în rolurile Odilliei, Zînei zăpezilor, Cleopatrei.

In anul 1964, revenind in orasul natal  dupa absolvirea Colegiului coregrafic din Moscova, tînărul dansator Mihai Caftanat, se afirma ca prim-solist. Partitia Desire („Frumoasa din pădurea adormită”) a devenit unul din rolurile care l-a consacrat pe artist. Baza academica solida şi talentul nativ îi permiteau sa asimileze, fără mari eforturi, toate rolurile principale în spectacolele montate. M.Caftanat devine o adevărată vedetă, cucerind inimile spectatorilor prin virtuozitate.

Repertoriul de bază al teatrului îl formează baletele „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită”, „Spărgătorul de nuci”, „Giselle”, „La Silphide” etc. Perioada de înflorire a Teatrului de Opera şi Balet din Moldova este legată de numele coregrafului Marat Gaziev, care a montat „Sonetele” pe muzica lui B. Britten si „Arabesques” pe muzica lui E. Lazarev. Lui, de asemenea, ii apartine realizarea spectacolelor clasice „La Silphide” si „Baiadera”. Anume cu concursul lui Marat Gaziev a fost renovat spectacolul „Antoniu şi Cleopatra”, s-au format artişti valorosi ca V. Ghelbet, V. Scepaciov, O. Gurievschi, O. Ionel, L. Cerececea şi alţii.

In anul 1983 a avut loc premiera baletului naţional „Luceafărul”, pe motivele poemului omonim de Mihai Eminescu. „Luceafarul” este prima lucrare în genul de balet a compozitorului Eugen Doga, in care autorul a îmbinat principiile simfonismului clasic cu traditiile muzicii naţionale. V.Scepaciov si V.Ghelbet s-au manifestat ca adevăraţi maeştri ai scenei, creînd  chipurile Cătălinei şi a Luceafărului. Alături de baletele clasice, repertoriul teatrului  cuprinde si spectacole contemporane, ca „Alba-ca-Zăpada şi cei şapte pitici” de B.Pavlovski, „Romeo şi Julieta” de S.Prokofiev, „Prinţul şi cerşetorul” de N.Simonean,  montate de talentatul coregraf Eugen Gîrneţ.  

Astăzi pe scena teatrului se produce o nouă pleiadă de dansatori talentaţi. Soliştii Nadejda şi Egor Şcepaciov, Cristina şi Alexei Terentiev, Anastasia Homițchi, Vladimir Statnîi, Maria Poliudov, păstrînd tradiţiile clasice creează noi chipuri. 

Un rol important în formarea profesională a artiştilor de balet din Moldova îl are Colegiului Naţional de Coregrafie. Instituţia a educat dansatori de performanţă, precum V.Șcepaciov, O.Ionel, E.Zaițev, Gh.Badica, A.Litvinov, N.Coteț, E.Șcepaciov, C.Terentiev, A.Homițchi, V.Statnîi, M.Poliudov, S.Vasilița, V.Bondarenco, A.Nazarenco şi mulţi alţii.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Vasilievca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1905
Populația:
211 locuitori

Vasilievca este un sat din cadrul comunei Sovietscoe din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 37 km de orașul Rîbnița și la 142 km de Chișinău. Populaţia satului Vasilievca alcătuia 211 oameni în anul 2004. Satul Vasilievca a fost întemeiat în anul 1905.

Citeşte mai departe