Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Plante aromatice, condimente în bucătăria moldovenilor

Hameiul

Istoria plantelor aromatice, a mirodeniilor este cunoscută din timpuri străvechi. Consumul lor variază mult în dependență de regiunile lumii. Multe bucătării tradiţionale le folosesc atît naturale, cît şi în combinaţii, amestecate în mîncare în timpul preparării sau la masă. La fel şi moldovenii, în aceleaşi scopuri, încă din vremurile străvechi au folosit şi folosesc mirodenii. O serie de izvoare scrise, din antichitate, dovedesc folosirea în alimentaţie a mirodeniilor, plantelor aromatice.

Astfel la sfîrşitul secolului al XVIII-lea în bucătăria moldovenească se folosea: ţelina, măcrişul, maghiranul, păstărnacul, hameiul, melisa, muştarul, asmăţucul, pelinul negru, menta, cimbrişorul, ardeiul, rozmarinul etc.

Cunoştinţele referitoare la plantele condimentare s-au acumulat treptat. A crescut numărul acestora prin cultivarea noilor plante. S-a renunţat tot mai mult la speciile sălbatice, dar nu au fost excluse complet din meniuri. Putem afirma, că ţăranii au fost receptivi la introducerea în alimentaţie a condimentelor noi.

Mirodeniile au efectul de îmbunătăţire a calităţii bucatelor datorită conţinutului sporit de uleiuri volatile, vitamine, săruri-minerale, acizi organici ş.a. Ele adaugă bucatelor gust plăcut şi arome variate, senzaţie de prospeţime, îmbunătăţesc şi aspectul estetic, etc., dar şi stimulează pofta de mîncare. Datorită acestor calităţi, ele sporesc gustul bucatelor şi acţionează benefic asupra procesului de asimilare. Majoritatea dintre ele au şi proprietăţi fungicide, îmbunătăţind astfel microflora. Datorită tuturor acestor proprietăţi condimentele sînt folosite şi la prepararea conservelor şi murăturilor.

Plantele condimentare sau mirodeniile, se pot clasifica în două grupuri: mirodenii universale şi autohtone.

Mirodeniile universale cunoscute de mai multă vreme se folosesc şi astăzi de toate popoarele. Ele dispun de un gust şi o aromă bine exprimate. Printre mirodeniile universale utilizate se numără: piperul negru şi cel aromat, cuişoarele, nucuşoarele, ghimbirul, cardamonul, etc. Toate acestea sînt de origine tropicală sau subtropicală. Ele se folosesc pe larg și în bucătăria moldovenilor la pregătirea bucatelor, în industria de conserve şi patiserie.

Mirodeniile sau plantele autohtone, tradiționale sînt cele, ce cresc în republică. Printre plantele condimentare tradiţionale se numără: mărarul, pătrunjelul, ceapa, usturoiul, coriandrul, hreanul, leușteanul, țelina, cimbrul, şofranul etc.

Unele plante aromatice se cultivă în grădină (leuşteanul, păstărnacul, pătrunjelul, hreanul etc.), altele se culeg din natură. Din flora spontană a Moldovei astăzi sînt folosite pe larg: anghinarea, busuiocul, cerenţelul, chimenul, cimbrişorul, ciuboţica-cucului, coada şoricelului, lemnul dulce, hameiul, menta, muştarul, leurda, purul, pelinul la prepararea salatelor, mezelurilor, pastei, supelor, băuturilor răcoritoare etc.

Varietatea bogată de mirodenii folosite în hrana moldovenilor mărturisește odată în plus despre originalitatea şi înalta măiestrie a artei lor culinare.

Astăzi în Moldova sînt pe larg folosite plantele aromatice, condimentele, care dau un gust plăcut şi apetisant mîncărurilor. Sînt utile într-o alimentaţie dietetică întrucît dau o savoare deosebită bucatelor. Mirodeniile sînt indicate în alimentaţie însă nu în exces. Ele pot fi adăugate în funcţie de gustul fiecăruia și se aleg acelea, care se potrivesc la diferite bucate.

Folosiţi plante aromatice, mirodenii cît mai diverse şi veţi constata că mîncarea va avea un gust mai bun.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Verejeni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1624
Populația:
972 locuitori

Verejeni este un sat din cadrul comunei Lencăuţi, raionul Ocniţa. Localitatea se află la distanța de 41 km de orașul Ocnița și la 224 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 972 de oameni. Satul Verejeni a fost menționat documentar în anul 1624.

Citeşte mai departe