08 mai 2013, 16:28 views 10778
Materiale din compartiment: Toate noutăţile | Galeria foto | Galeria video |

Revărsarea de primăvară a apelor rîului Prut, raionul Edineţ, aprilie 2013

Revărsarea de primăvară a apelor Prutului din apropierea satului Corpaci, Edineţ, aprilie 2013

Despre rîul Prut am prezentat anterior o publicaţie, am hotărît însă să o completăm ca să vă prezentăm rîul în perioada revărsării apelor de primăvară. Am ales pentru a vă demonstra fenomenul în cauză o porţiune a rîului din raionul Edineț, în apropierea satelor Corpaci și Bădragii Vechi, pentru că anume aici se termină lacul de acumulare Costeşti. Am făcut fotografii în mare parte de pe malurile abrupte de lîngă satul Corpaci şi mai sus de satul Bădragii Vechi, pentru a vă oferi o imagine cît mai completă a revărsării apelor.

Ţinem să vă spunem neapărat că priveliştea oferită de Prutul revărsat din albia lui nu ne-a lăsat indiferenţi, este un tablou cu adevărat impresionant. Lățimea rîului a crescut de mai multe ori, pe alocuri ajungînd la jumătate de kilometru şi aceasta atunci, cînd lățimea maximă normală a rîului e de maxim 100 de metri şi doar în apropierea meandrelor. S-au dovedit a fi inundate ambele maluri, iar pădurea inundabilă de lîngă Bădragii Vechi se află în întregime sub apă. Deosebit de impresionantă era vederea golfului de lîngă meandrul brusc, la confluenţa rîului Racovăţ în rîul Prut. Aici s-a deversat o mare întreagă, inundînd malurile domoale ale golfului, limba de nisip şi acoperind cu apă aproape în întregime o insuliţă. Creșterea generală a volumului apei a constituit cel puțin 3-4 metri. Ce-i drept la momentul expediţiei noastre, la sfîrșitul lunii aprilie 2013, apa începuse deja să se retragă, conform spuselor locuitorilor, cu aproximativ 30 cm în comparație cu cota maximă a nivelului atins de ape. Se pare că în acest an nu vom avea inundații pe Prut.

Revărsarea apelor în pădurea inundabilă de pe malul Prutului din apropierea satului Bădragii Vechi, Edineţ, aprilie 2013

În schimb, discutînd cu locuitorii satelor de pe coastă, am aflat despre o problemă foarte gravă legată de revărsarea apelor de primăvară. Este vorba despre faptul că anual revărsarea de primăvară a apelor Prutului coincide cu începutul depunerii icrelor. Peștele depune icrele aproape de malurile inundate, fixîndu-le de ierburile şi arbuştii de coastă inundaţi. Aici, la o adîncime relativ mică, apa se încălzeşte mai bine, ceea ce contribuie la maturizarea rapidă a icrelor şi ieşirea puieţilor de peşte din ele. Acest proces durează aproximativ o lună, în funcție de temperatura aerului. De aceea scăderea bruscă a nivelului apei lasă un număr foarte mare de icre de pește suspendate, literalmente, în aer sub razele puternice ale soarelui şi acestea încep să putrezească și să se usuce. Firește, că puii de peşte în acest caz pier, iar masele de icre putrezinde atrag un număr mare de păsări și otrăvesc cu duhoarea lor aerul.

Problema este că nivelul Prutului este determinat la Costeşti, de către Direcţia lacului de acumulare. Anume acolo se iau deciziile cu privire la evacuarea apei. Potrivit spuselor localnicilor, în ultimii ani, această deversare a apei se face mai devreme decît de obicei, iar ca rezultat în Prut este tot mai puţin pește. Mai mult decît atît, aproape toți locuitorii satelor de coastă plătesc anual taxe în calitate de membri ai Societăţii vînătorilor și pescarilor pentru a putea pescui pe Prut.

Prutul lîngă satul Bădragii Vechi, malul românesc inundat, aprilie 2013

Pentru mulți, aceasta este, în general, singura modalitate de a cîştiga nişte bani. Numeroase adresări scrise și orale către diverse autorități, inclusiv directe către Direcția lacului de acumulare Costești, rămîn fără răspuns. Direcţia „Moldsilva”, responsabilă de problemele mediului, în general, preferă să nu intervină, iar Prutul între timp rămîne fără pește. Ne-au mai spus oamenii şi despre o altă problemă, cea legată de braconajul locuitorilor din dreapta Prutului, de pe partea română, care, chiar și în perioada de interzicere a pescuitului (în România această interdicţie durează 1,5 luni, în timp ce în Republica Moldova ‒ 3 luni) continuă să pescuiască.

Insistăm asupra acestor probleme, în special, la rugămintea oamenilor cu care am vorbit în timpul călătoriei noastre: ei nu mai ştiu, unde s-ar mai putea adresa şi de unde să aştepte ajutor. Am plecat urechea la rugămintea lor şi am expus-o aici, dar cu toate acestea, nu avem nici cea mai mică speranță că vom putea schimba ceva. Iată că pe o asemenea notă tristă încheiem micul nostru reportaj.

 

Revărsarea de primăvară a apelor rîului Prut, raionul Edineţ - album foto

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1463
Populația:
1348 locuitori

Crişcăuţi este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Crişcăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Dondușeni și la 203 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1348 de oameni. Satul Crişcăuţi a fost menționat documentar în anul 1463.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.