Saka Serafim

Saka Serafim ‒ scriitor, scenarist.

Serafim Saka s-a născut la 16 martie 1935 în satul Vancicăuţi, regiunea Cernăuţi, Ucraina. Absolveşte şcoala medie din satul natal, apoi Institutul Pedagogic de la Chișinău (1959) şi Cursurile Superioare de Regizori şi Scenarişti de la Moscova (1967). Activează o perioadă de timp în calitate de învăţător şi ziarist, apoi este redactor la ziarul „Tinerimea Moldovei" şi revistele „Cultura", „Nistru". Pe parcursul anilor 1991-1993 este editor. În anii 1994-1998 este preşedintele PEN-Club-ului pentru Republica Moldova. Este consultant la Uniunea Scriitorilor din 1995 pînă în 2006.

Debutează în 1956 în presa de la Chișinău. Prima carte de nuvele „Era tîrziu" apare în 1966 la Chișinău. Tot în acel an devine membru al Uniunii Scriitorilor. Apoi publică romanul „Vămile", Editura „Cartea Moldoveneasca", 1972, republicat şi la Bucureşti în anul 1990.

După ce în anul 1976 apare cartea de confesiuni și interviuri „Aici și acum", urmează 12 ani de interdicţie literară. Scriitorul poate să-şi cîştige pîinea, doar traducînd. Astfel traduce din piesele marilor dramaturgi ruşi şi sovietici: A. Ostrovski, M. Gorki, V. Vişnevski, V. Şukşin, A. Vampilov ş.a. În 1987 vede lumina tiparului romanul „Linia de plutire", apărut în 1993 şi la Bucureşti, Editura „Eminescu". În acelaşi an apare „Pentru tine bat" ‒ pentru care scriitorului i se acorda Premiul de Stat (1994).

În 1989 la Editura „Sovietski pisateli" de la Moscova apar două romane. De altfel, tot la Moscova şi tot la aceeaşi editură, mai apare în 1975 volumul de proză „Za stolom molceania" („La masa tăcerii"), iar în anul 1995 apare volumul „Basarabia în Gulag". A scris şi cîteva piese de teatru, două dintre care s-au jucat la Chișinău. A colaborat cu studioul „Telefilm-Chişinău", dar şi cu Televiziunea Naţională scriind scenarii. Membru al Uniunii Cineaştilor din republică.

Serafim Saka a decedat la 20 mai 2011, fiind înmormîntat la Cimitirul Central de la Chişinău de pe str. Armenească.

Premii şi titluri:

Premiul de Stat al RSSM ‒ 1987;
Premiul Fundaţiei Soros ‒ 1999;
Mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor (pe parcursul întregii sale cariere de creaţie) ;
Titlul Maestru în Artă ‒ 1992;
Ordinul „Gloria Muncii" ‒ 1996;
Premiul de Excelenţă al Centrului de Jurnalism ‒ 2009;
Ordinul Republicii ‒ 2010.

Filmografia:

„Casa cu trandafiri", 1965 ‒ documentar,
Fîntîna", 1966 ‒ documentar,
„Piatră, piartă...", 1966 ‒ documentar,
„Negru de Purcari", 1977 ‒ documentar,
„Paralela-47", „Telefilm-Chişinău", 1967 ‒ documentar,
„Trenuri", „Telefilm-Chişinău", 1968 ‒ documentar ‒ scenarist şi regizor.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ţînţăreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1800
Populația:
1890 locuitori

Ţînţăreni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Ţînţăreni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanţa de 25 km de oraşul Teleneşti şi la 75 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1890 de oameni. Satul Țînțăreni a fost menționat documentar în anul 1800.

Citeşte mai departe