Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria video |

Drăgan Maria

S-a născut la 23 august 1947 în satul Bălăurești, raionul Nisporeni, Republica Moldova, într-o familie cu 6 copii. Familia Drăgan preţuia mult folclorul şi meşteşugurile moldoveneşti, aşa că acasă la ei se cînta foarte des, se povestea, se confecţionau diverse obiecte. Mariei îi plăcea de mică să scrie versuri, să picteze, să cînte, ca în cele din urmă să-şi ia inima în dinţi şi să meargă în capitală cu gîndul de a se înscrie la Şcoala de Pictură, destinul, însă, a adus-o la Școala de Muzică „Ștefan Neaga", pe care o absolveşte în anul 1965.

După absolvirea colegiului, în anul 1966 s-a anunţat un concurs la Filarmonica de Stat pentru suplinirea postului de solistă, Maria participă cu succes la concurs impresionîndu-l în mod special pe maestrul Ion Sulac, care era membru al juriului. Astfel, la vîrsta de 19 ani începe cariera muzicală a Mariei Drăgan. Ea devine solistă a Ansamblului de Estradă al Filarmonicii Naționale, unde va activa pînă în anul 1973.

Apoi începînd cu anul 1974 a fost solistă a Ansamblului „Mugurel", condus de Valeriu Negruzzi alături de Anastasia Istrati, Vasile Marin, Valentina Cojocaru, Ion Bass. Ansamblul s-a bucurat de un succes incomensurabil, în mare parte, datorită Mariei, care avea o ţinută scenică impecabilă, cunoştea circa 500 de cîntece, fie auzite în satul de baştină, fie în franceză ori italiană, pe care le cînta cu atîta suflet, încît faima concertelor ei doineşte peste timpuri.

Însă, cu cît mai populară şi mai apreciată devenea muzica interpretată de ansamblul „Mugurel", cu atît mai mare era nemulţumirea mai marilor statului, aşa încît acesta este desfiinţat, invocîndu-se motivele „obişnuite" pentru acei ani, acelea care permiteau menţinerea intactă a „cortinei de fier". Apoi, în anul 1975 a început să colaboreze cu ansamblul „Bucuria", iar pe parcursul anilor 1975-1976 a fost solistă a ansamblului de muzică populară „Lăutarii". A colaborat cu Nicolae Botgros, Ion Suruceanu şi alţi oameni de artă.

Destinul i-a fost marcat de prezenţa unor „binevoitori", care „au ajutat-o" să uite de propria-i sănătate.

Am moştenit numeroasele sale înregistrări de cîntece populare și de estradă, făcute de-a lungul anilor la Radioul Naţional şi cîteva înregistrări de la Televiziunea Naţională.

Ultimii ani din viaţă Maria i-a petrecut la baştină. S-a stins din viață pe 6 octombrie 1986, în floarea vîrstei, la doar 39 de ani, măcinată de tuberculoză. 

În prezent o stradă din Chișinău îi poartă numele, iar la baştina ei – în satul Bălăureşti, se organizează Festivalului-concurs Naţional „Vai, sărmana turturică. In memoriam Maria Drăgan".

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1894
Populația:
948 locuitori

Cneazevca este un sat şi comună din raionul Leova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cîzlar, Cneazevca și Stoianovca. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Leova și la 76 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 948 locuitori. Satul Cneazevca a fost menționat documentar în anul 1894.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.