Filtru pe categorii

Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea a domnit în Moldova în perioada 2 iulie 1504—20 aprilie 1517. S-a născut la 16 iunie 1479 la Suceava. Fiul lui Ștefan cel Mare și a doamnei Maria Voichița. La sfîrşitul lunii iunie 1504, în pragul dispariţiei, Ştefan al III-lea îl impune ca succesor al tronului. Istoricii consideră că ar fi fost asociat la domnie cu tatăl său din 1496 sau din 1498. Lui Bogdan i se mai spunea şi „cel Chior" sau „cel Orb", deoarece în împrejurari necunoscute îşi pierduse un ochi.

Bogdan III, urmaşul direct al lui Ştefan cel Mare a moştenit de la părintele său calităţi de luptător curajos, iute în acţiuni şi ambiţios, dar nu şi pe cele de a fi chibzuit, de a prevedea mersul lucrurilor. Împins de boieri Bogdan III cel Chior, de acum după un an de domnie s-a implicat într-un război cu Polonia, care a durat pînă în 1509.

A încercat detensionarea relatiilor cu Polonia, cerînd-o în casatorie pe sora regelui Poloniei, Elisabeta, în iunie 1505. Se preconiza ca mireasa să aducă în calitate de zestre Pocuția, regiune care era măr al discordiei între Moldova și Polonia. Astfel s-ar fi pus punct într-un conflict prelungit între ambele țări. În ciuda eforturilor depuse de Bogdan al III-lea, care a apelat chiar la Papa de la Roma (aprilie 1509), căsătoria nu s-a înfăptuit. Acest refuz a dus la mai multe confruntări moldo-polone desfășurate între 1506 şi 1509. În urma unei astfel de confruntări, Bogdan al III-lea a pierdut Pocuția, pe care nu a mai reuşit sa o recupereze.

Ostilitatile s-au încheiat la 7 ianuarie 1510, prin semnarea unui tratat de pace arbitrat de regele Ungariei.

Relațiile cu Valahia au fost încordate, deoarece domnii munteni au susținut anumiți pretendenți la tronul Moldovei. Încercarea în 1507 a domnitorului valah Radu cel Mare de a impune un pretendent la tronul Moldovei l-a făcut pe Bogdan al III-lea să pătrundă aprig în Valahia. Domnitorul Valahiei a cerut pace, jurînd să păstreze „hotarul din veci” dintre Moldova şi Valahia pe rîul Milcov. În 1514, lîngă Vaslui, s-a desfășurat o confruntare cu alt pretendent, Trifăilă (susținut de Neagoe Basarab), care a fost capturat şi decapitat.

În cadrul relațiilor cu Imperiul Otoman, Bogdan al III-lea a continuat să plătească tributul anual de 8 000 de galbeni, dublu față de cît plătise tatăl său, menținînd, în schimb, independența țării. Extrem de dificile au fost relațiile cu tătarii, care au prădat Moldova în cîteva rînduri, între 1510 şi 1513.

În ciuda numeroaselor conflicte, a realizat şi unele ctitorii: termină biserica de la Reuseni şi începe, în 1514, construirea bisericii mitropolitane de la Suceava, cu hramul Sf. Gheorghe.

A avut doi fii care au fost domni ai Moldovei: Ștefăniță (1517-1527) şi Alexandru Lăpușneanu. Acest ultim fecior legitim al lui Ştefan cel Mare, cum scria Gr. Ureche, „Bogdan al III-lea cel Grozav” s-a stins din viaţă la Iaşi în 1517, fiind înmormîntat la mănăstirea Putna.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Copanca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1527
Populația:
5013 locuitori

Copanca este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Copanca și Valea Verde. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Căușeni și la 81 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 5013 oameni. Satul Copanca a fost menționat documentar în anul 1527.

Citeşte mai departe