Hropotinschi Andrei

Hropotinschi Andrei – critic literar, prozator, om de ştiinţă, folclorist, traducător.

Născut la 19 august 1942 în satul Dîngeni, raionul Ocniţa, Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat de la Chișinău în anul 1965. A avut o carieră fructuoasă, activînd în diverse domenii:

•    La Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, la Institutul de limbă şi literatură pe parcursul anilor 1965-1976, unde în anul 1973 îşi susţine doctoratul în filologie la tema „Folclorismul nuveliştilor moldoveni”;

•  1977-1986 la editurile „Cartea Moldovenească”, „Lumina”, „Literatura artistică” – redactor-şef;
•    1987-1988 la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova;
•    1988-1989 la Studioul „Moldova-film”;
•    1989-1990 la Teatrul Naţional „M. Eminescu”;
•    1990-1991 la Comitetul Central;
•    1991-1993 la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova;
•    1993-1994 în calitate de Consilier în Parlamentul Republicii Moldova;
•    1994-1997 – redactor-şef „Moldova Suverană”;
•    1997-1998 în calitate de Consilier în Parlamentul Republicii Moldova,
•  1999-2010 docent, doctor în ştiinţe, şef de catedră la Universitatea Nistreană „T. Şevcenco” de la Tiraspol.

Activitatea de critic literar şi-o începe în anul 1966, publică articole de critică literară, recenzii, schiţe. Este autorul cîtorva cărţi de critică literară a scriitorilor contemporani „Evoluţia prozei contemporane” - 1978, „Reflecţii critice” - 1986, „Revelaţia slovei artistice” - 1979, în care sînt dezvăluite multe aspecte ale creaţiei prozatorilor, poeţilor şi dramaturgilor moldoveni, precum şi al studiului monografic „Treptele creaţiei - trepte ale măiestriei” (1981), consacrat activităţii literare a lui Vladimir Beşleagă. O atenţie deosebită a acordat legăturilor dintre literatură şi folclor, în mod special culegerii folclorului.

Publică, de asemenea, articole şi recenzii despre cinematografia şi arta teatrală moldovenească. A explorat şi domeniul literaturii umoristice - ciclul de schiţe „Teleleu Tănasă”. Desfăşoară şi o intensă muncă de traducător: „Jalnic cîntă pitpalacul” de I. Cigrinov, „Sub cer de vară” de V. Bubnis, traduce în limba rusă o preţioasă culegere de folclor moldovenesc ş.a. În anul 1988 a văzut lumina tiparului cartea „Problema vieţii şi a creaţiei” - o analiză a operei lui Ion Druţă. A participat la pregătirea unor serii de culegeri de folclor şi ediţii ale scriitorilor clasici.

A murit la 1 august 2011.

Opera literară:
„Brigadirul”, Chișinău, 1977;
„Evoluţia prozei contemporane”, Chișinău, 1978;
„Revelaţia slovei artistice”, Chișinău, 1979;
„Treptele creaţiei - trepte ale măiestriei”, Chișinău, 1981;
„Reflecţii critice”, Chișinău, 1981;
„Problema vieţii şi a creaţiei”, Chișinău, 1988.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cneazevca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1894
Populația:
948 locuitori

Cneazevca este un sat şi comună din raionul Leova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cîzlar, Cneazevca și Stoianovca. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Leova și la 76 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 948 locuitori. Satul Cneazevca a fost menționat documentar în anul 1894.

Citeşte mai departe