Gromov Alexandru

Gromov Alexandru – scriitor fantast, jurnalist, publicist, scenarist, redactor, critic de cinema, traducător.

S-a născut la 22 aprilie 1925 în oraşul Ismail, Ucraina într-o familie evreiască. Şcoala primară o face la Brăila, gimnaziul la Bucureşti, iar apoi liceul „Sf. Andrei” de la Bucureşti. În anii celui de-al II Război Mondial s-a aflat familia a fost evacuată, a lucrat în acest răstimp la Combinatul metalurgic din Magnitorgorsk, regiunea Ural.

După război, revine în republică şi este angajat în calitate de corespondent la ziarul din Durleşti – suburbia Chişinăului, unde lucrează pe parcursul anilor 1947-1956, continuîndu-şi în acelaşi timp studiile la Institutul Pedagogic de la Chișinău (astăzi – Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”), pe care îl absolveşte în anul 1953. Începînd cu anul 1956, prozatorul devine redactor de literatură artistică pentru copii la editura „Şcoala sovietică”, apoi, în aceeaşi funcţie, lucrează la Editura de Stat a Moldovei, iar mai tîrziu – la Editura „Cartea Moldovenească”. Începe să colaboreze, pe rînd cu ziarele şi revistele „Moldova”, „Literatura şi arta”, „Columna”, „Noi”, etc., promovează corectitudinea limbii şi a terminologiei la Televiziunea Naţională şi Radioul Naţional, unde are o serie de emisiuni printre care „Inventica” şi „În lumea cuvintelor”.

Pe parcursul mai multor ani a alcătuit culegeri de proză fantastico-ştiinţifică, a scris articole critice despre cinema, a tradus literatură artistică din limbile: franceză, italiană, engleză şi rusă (fără a apela la limba rusă, Gromov a tradus din limba originalului) Scriitorul a fost mulţi ani la rînd gazetar, publicând articole de actualitate şi promovînd ideile inovaţionale. La începutul anilor ’70 ai secolului al XX-lea, în cadrul revistei „Moldova”, înfiinţează clubul „Solaris”, unde au făcut şcoala literaturii de anticipaţie mulţi tineri talentaţi: Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ioan Mînăscurtă, Alexandru Roşu ş. a.

În anul 1956 a fost publicată povestirea fantastică „Taina Luceafărului”, scrisă împreună cu fizicianul Tadeuş Malinovschi, apoi vor apare romanele fantastice „O vacanţă în cosmos” (1962) şi „Naufragiu pe Teogra”, (1974), povestirile „Cei din anul întîi” şi „Pe urmele lui Argos” (1986), culegerea de eseuri şi povestiri „A gîndi inovaţional” (1987). Aceste opere scriitorul le-a tradus el însuşi în limba rusă.

Colaborarea lui A. Gromov cu studioul „Moldova-film” a început încă în anul 1960 - este scenarist al unei serii de pelicule documentare a studioului moldovenesc de cinema, printre care – „Fluieraş” (1961), despre orchestra de muzică populară cu acelaşi nume şi altele, lucrează, de asemenea, asupra traducerilor pentru dublarea filmelor.

Din anul 1989 şi pînă în 1995 – fondatorul şi redactorul-şef al ziarului de cinema „Lanterna magica”, dedicată cinematografiei moldoveneşti şi mondiale.

Din anul 2001 a participat la alcătuirea web enciclopediei despre filmul moldovenesc.

Premii şi medalii: În anul 1995 i-a fost conferit titlul „Maestru emerit al Artelor” în domeniul literaturii, iar în 1996 i se decernează medalia Mihai Eminescu. A primit pentru o carieră de succes în domeniul jurnalisticii un premiu special de la Centrul de jurnalism Independent (Independent Jurnalism Center, IJC) şi de la Comitetul Presei Libere (Press Freedom Committee) pentru anul 2005.

A murit curmat de o boală necruţătoare la 12 iulie 2011.

Filmografia–scenarist:
Filme documentare:
„Visul devine realitate”, 1960,
„Fluieraş”, 1961,
„Dosarul personal”, 1976,
„Specialist-organizator”, 1979,
„Timpul pîinii”, 1979 ,
„Şi iarăşi e dimineaţă”, 1983,
„Cu voia stăpînului”, 1989.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ciocîlteni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1637
Populația:
2287 locuitori

Ciocîlteni este un sat şi comună din raionul Orhei. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Ciocîlteni, Fedoreuca și Clișova Nouă. Localitatea se află la distanța de 22 km de oraşul Orhei şi la 67 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2287 de oameni. Satul Ciocîlteni a fost menționat documentar în anul 1637.

Citeşte mai departe