Cărare Petru

Cărare Petru (13.02.1935, Zaim, judeţul Tighina). Poet, prozator, dramaturg şi traducător. Absolveşte Facultatea de Jurnalistică a Şcolii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) şi Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” (1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruş”, „Moldova socialistă” ş.a. Redactor la Editura Şcoala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliţă” ş.a., cu pronunţate accente umoristice, văd lumina tiparului în „Tinerimea Moldovei” (1954-1955). Debutează editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinţi” (1962), urmat de „Trandafir sălbatic” (1965), în care condamnă viciile sociale. Apariţia vijelioasă a parodistului zeflemitor, care trage în ţeapă regimul, n-a convenit şi el este trimis „în surghiun” la Teleneşti; i-a fost suspendat spectacolul „Umbra Domnului” şi arestată cartea „Săgeţi” (1972). Spiritul critic intransigent al scriitorului se manifestă îndeosebi în cărţile: „Zodia musafirului” (1970), „Oglinzi” (1974), „Parodii şi epigrame” (1981), „Cadenţe” (1985), „Peniţa şi bărdiţa” (1988); „Săgeţi, carul cu proşti şi alte poeme” (reeditat, 1990), „Fulgere basarabene” (1992) ş.a. Este autorul unor culegeri de poezie pentru cei mici: „Poiana veselă” (1963), „Ploaie cu soare” (1964), „Vînătorul” (1965), „Ce culoare are vîntul?” (1968), „Umbrela” (1970) ş.a. Piesele „Străinul”, „Drum deschis”, „Portretul”, „Logodna cu bucluc” ş.a. au fost montate la teatrele „Vasile Alecsandri” din Bălţi şi „Licurici” de la Chișinău. A tradus din Esop, Ivan Krîlov, Samuil Marşak, Boris Oleinik, Rasul Gamzatov, François Villon ş.a.

S-a stins din viață pe 27 mai 2019.

Distincţii:
Medalia „Mihai Eminescu”,
Maestru al literaturii,
Premiul Naţional pentru Literatură (2000).

Opere:
„Soare cu dinţi”, Chișinău, 1962;
„Trandafir sălbatic”, Chișinău, 1965;
„Parodii”, Chișinău, 1965;
„Stele verzi”, Chișinău, 1967;
„Zodia musafirului”, Chișinău, 1970;
„Versuri”, Chișinău, 1970;
„Săgeţi”, Chișinău, 1972;
„Oglinzi”, Chișinău, 1974;
„Urzicuţe”, Chișinău, 1979;
„Între patru ochi”, Chișinău, 1979;
„Vatra”, Chișinău, 1980;
„Parodii şi epigrame”, Chișinău, 1981;
„Cadenţe”, Chișinău, 1985;
„Peniţa şi bărdiţa”, Chișinău, 1988;
„Săgeţi, carul cu proşti şi alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990;
„Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992;
„Fulgere basarabene. Săgeata”, Chișinău, 1997;
„Pălăria gîndurilor mele”, Chișinău, 2000;
„Punctul de reper”, Chișinău, 2000;
„Leul n-are frigider”, Chișinău, 2000;
„Moldovenii în cer”, Chișinău, 2004;
„Scrieri alese”, Chișinău, 2004.

Cărţi pentru copii:
„Cale bună, Ionele!”, Chișinău,1962;
„Poiana veselă”, Chișinău, 1963;
„Ploaie cu soare”, Chișinău, 1964;
„Vînătorul”, Chișinău, 1965;
„Ce culoare are vîntul?”, Chișinău, 1968;
„Umbrela”, Chișinău, 1970;
„Ionică Tropoţel”, Chișinău, 1978, ş.a.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Moscovei

Statut:
Sat
Prima atestare:
1814
Populația:
3035 locuitori

Moscovei este un sat şi comună din raionul Cahul. Din componenţa comunei fac parte localităţile Trifeştii Noi și Moscovei. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Cahul și la 191 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 3035 de oameni. Satul Moscovei a fost menționat documentar în anul 1814.

Citeşte mai departe