Cărare Petru

Cărare Petru (13.02.1935, Zaim, judeţul Tighina). Poet, prozator, dramaturg şi traducător. Absolveşte Facultatea de Jurnalistică a Şcolii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) şi Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” (1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruş”, „Moldova socialistă” ş.a. Redactor la Editura Şcoala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliţă” ş.a., cu pronunţate accente umoristice, văd lumina tiparului în „Tinerimea Moldovei” (1954-1955). Debutează editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinţi” (1962), urmat de „Trandafir sălbatic” (1965), în care condamnă viciile sociale. Apariţia vijelioasă a parodistului zeflemitor, care trage în ţeapă regimul, n-a convenit şi el este trimis „în surghiun” la Teleneşti; i-a fost suspendat spectacolul „Umbra Domnului” şi arestată cartea „Săgeţi” (1972). Spiritul critic intransigent al scriitorului se manifestă îndeosebi în cărţile: „Zodia musafirului” (1970), „Oglinzi” (1974), „Parodii şi epigrame” (1981), „Cadenţe” (1985), „Peniţa şi bărdiţa” (1988); „Săgeţi, carul cu proşti şi alte poeme” (reeditat, 1990), „Fulgere basarabene” (1992) ş.a. Este autorul unor culegeri de poezie pentru cei mici: „Poiana veselă” (1963), „Ploaie cu soare” (1964), „Vînătorul” (1965), „Ce culoare are vîntul?” (1968), „Umbrela” (1970) ş.a. Piesele „Străinul”, „Drum deschis”, „Portretul”, „Logodna cu bucluc” ş.a. au fost montate la teatrele „Vasile Alecsandri” din Bălţi şi „Licurici” de la Chișinău. A tradus din Esop, Ivan Krîlov, Samuil Marşak, Boris Oleinik, Rasul Gamzatov, François Villon ş.a.

S-a stins din viață pe 27 mai 2019.

Distincţii:
Medalia „Mihai Eminescu”,
Maestru al literaturii,
Premiul Naţional pentru Literatură (2000).

Opere:
„Soare cu dinţi”, Chișinău, 1962;
„Trandafir sălbatic”, Chișinău, 1965;
„Parodii”, Chișinău, 1965;
„Stele verzi”, Chișinău, 1967;
„Zodia musafirului”, Chișinău, 1970;
„Versuri”, Chișinău, 1970;
„Săgeţi”, Chișinău, 1972;
„Oglinzi”, Chișinău, 1974;
„Urzicuţe”, Chișinău, 1979;
„Între patru ochi”, Chișinău, 1979;
„Vatra”, Chișinău, 1980;
„Parodii şi epigrame”, Chișinău, 1981;
„Cadenţe”, Chișinău, 1985;
„Peniţa şi bărdiţa”, Chișinău, 1988;
„Săgeţi, carul cu proşti şi alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990;
„Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992;
„Fulgere basarabene. Săgeata”, Chișinău, 1997;
„Pălăria gîndurilor mele”, Chișinău, 2000;
„Punctul de reper”, Chișinău, 2000;
„Leul n-are frigider”, Chișinău, 2000;
„Moldovenii în cer”, Chișinău, 2004;
„Scrieri alese”, Chișinău, 2004.

Cărţi pentru copii:
„Cale bună, Ionele!”, Chișinău,1962;
„Poiana veselă”, Chișinău, 1963;
„Ploaie cu soare”, Chișinău, 1964;
„Vînătorul”, Chișinău, 1965;
„Ce culoare are vîntul?”, Chișinău, 1968;
„Umbrela”, Chișinău, 1970;
„Ionică Tropoţel”, Chișinău, 1978, ş.a.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1459
Populația:
2125 locuitori

Andruşul de Jos este un sat şi comună din raionul Cahul. Andruşul de Jos este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 10 km de orașul Cahul și la 170 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2125 de oameni. Satul Andruşul de Jos a fost menționat documentar în anul 1459.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.