Stamati-Ciurea Constantin

Stamati-Ciurea Constantin (04.05.1828, Chișinău − 22.02.1898, Caracuşenii Vechi, Hotin). Prozator, dramaturg şi poet. Este fiul lui Constantin Stamati. Studiază la Paris, mai înti la un liceu, apoi urmează Facultatea de Drept, Filozofie şi Ştiinţe ale Naturii. Activează un timp ca secretar al ambasadei ruseşti la Paris, Berlin, Londra. După 1850 revine în Moldova şi lucrează temporar în Cancelaria guvernatorului militar. Ajunge membru al Comitetului statistic din Basarabia (1863-1864). În 1860 se retrage la moşia sa din Caracuşenii Vechi, consacrîndu-se activităţii literare, picturii, fotografiei, astronomiei. Debutează cu lucrarea „Cometa anului 1853 sau încă o dată Mitrofanuşka”, apărută în limba rusă (Chișinău, 1853). Este o adaptare a piesei lui C. Stamati „Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul”. Împreună cu literatul basarabean N. Gherbanovschi, tălmăceşte în limba rusă vodevilul „Piatra din casă”, rămas în manuscris şi piesele „Creditorii”, şi „Un rămăşag” de V. Alecsandri (Odesa, 1854). Prima scriere originală „Amintiri despre o vînătoare din Basarabia”, publicată la Odesa în limba rusă (1854), denotă influenţa scriitorilor I. Turgheniev şi N. Gogol. În anii următori publică cîteva piese: drama „Silven” şi volumul de proză „Scene din viaţa de provincie” (1857).

Conform propriilor mărturisiri, la Viena i se tipăresc mai multe piese şi proze în limbile franceză şi germană (1880). Între 1885 şi 1892 îi apar la Chișinău şi Odesa lucrări dramatice, povestiri şi fabule. În ultimii ani de viaţă se încuscreşte cu Mitropolitul Bucovinei şi al Dalmaţiei Silvestru Morariu-Andrievici, sub influenţa căruia traduce o bună parte din scrierile sale şi editează la Cernăuţi 2 volume de „Opuri dramatice” (1888 şi 1893), urmate de romanul „Insula Sagalin” (1894), culegeri de schiţe, povestiri şi eseuri. În majoritatea scrierilor sale dramatice („Magdalena păcătoasă”, „Cărăbuşul”, „Fricosul”, „Baciul amorului” ş.a.) predomina tema vieţii de familie. Cea mai reuşită piesă a lui C. Stamati-Ciurea e considerată drama „Moartea lui Lermontov” (Odesa, 1885), în care scriitorul deplînge destinul tragic al marelui poet. Critica literară dă o înaltă apreciere piesei, autorul ei fiind ales membru al Societăţii Teatrale de la Moscova. Scriitorul a întreţinut relaţii de prietenie cu mari personalităţi: cu savantul german A. Humboldt, cu vestitul filolog rus F. E. Korş ş.a.

În secolul al XlX-lea piesele lui C. Stamati-Ciurea au fost jucate pe scenele teatrelor din Chișinău, Odesa şi Cernăuţi. În zilele noastre la Teatrul Naţional „M. Eminescu" din Chișinău a fost montat spectacolul „Actori din provincie” după C. Stamati-Ciurea. În 1988, cu prilejul comemorării a 160 de ani de la naşterea scriitorului, a fost inaugurat la Caracuşenii Vechi, în localul şcolii, un muzeu consacrat vieţii şi operei lui C. Stamati-Ciurea, iar în 1993 i-a fost înălţat un bust.

Opere:
„Opere alese”, Chișinău, 1957;
„Opere”, Chișinău, 1978;
„Zagadocinîi celovek: Proza, dramaturghia”, Chișinău, 1991;
„Răsunete din Basarabia”, Chișinău, 1998.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Pervomaisc

Statut:
Sat
Prima atestare:
1886
Populația:
677 locuitori

Pervomaisc este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pervomaisc și Constantinovca. Localitatea se află la distanța de 45 km de orașul Căușeni și la 53 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 677 de oameni. Satul Pervomaisc a fost menționat documentar în anul 1886.

Citeşte mai departe