Arată noutățile începînd cu...

eye 998 Vizualizări

Chirtoca: „Nu putem leza drepturile concetățenilor vorbitori de limbă rusă care în marea lor majoritate sînt patrioți ai Moldovei”


Locuitorii Moldovei ar trebui să-i trateze cu respect pe concetățenii săi, inclusiv cei vorbitori de limbă rusă care reprezintă cel puțin 35 la sută din populația țării și care, în marea lor majoritate, nu-s mai puțin patrioți ai țării ca moldovenii, și la sigur – îs mai patrioți ca majoritatea românilor noștri autohtoni. Opinia a fost exprimată pentru portalul Noi.md de către Vasile Chirtoca, președinte al companiei DAAC Hermes, consilier municipal și activist civic.

El a atras atenția asupra faptului că majoritatea intelectualilor moldoveni care își exprimă activ poziția privind problemele lingvistice, fac parte din cultura umanistică – pedagogii, oamenii de creație, parțial lucrătorii medicali. Acest lucru este confirmat și de sondajul efectuat expres de site-ul Noi.md printre colaboratorii companiei. Într-adevăr, reprezentanții intelectualității tehnice (ingineri, programatori, tehnologi etc.), pentru care limba moldovenească este maternă, în mare majoritate privesc calm păstrarea statutului limbii ruse, iar în companie se îmbină armonios ambele limbi. - Da în mediul umanitarist prevalează abordarea emoțională, bazată pe faptul, că în perioada sovietică în sfera publică și cea de producere, precum și la obținerea studiilor superioare limba moldovenească era folosită limitat , - a spus Vasile Chirtoca. Potrivit lui, emoțiile amplifică tăinuirea și interpretarea nu tocmai corectă a unor fapte istorice de către cei care au dreptul să scrie manuale și să interpreteze istoria țării noastre.

Spre exemplu, în acest mediu intelectual nu se bucură de popularitate cunoștințele despre aceea, că slavii sau strămoșii lor au locuit între Nistru și Prut cel puțin 2,5 mii de ani; că statul Dacia a fost creat de strămoșii moldovenilor și românilor (geții), dar și ai slavilor (sarmații); că moldovenii și românii nu se trag de la romani, mai degrabă invers; că de la fondarea medievală a Moldovei, în spațiul dintre Nistru și Prut cel puțin jumătate din populație o formau slavii; că timp de 300 de ani limba cancelariei moldovenești a fost slava, pe care o cunoșteau inclusiv moldovenii.

„Cu regret, această parte a intelectualității moldovenești transmite societății această abordare emoțională a vorbitorilor de limbă rusă, în special în mediul tineresc. Asta chiar dacă majoritatea intelectualilor noștri este compusă din oameni minunați, care cred că împotrivindu-se concetățenilor rusolingvi și limbii ruse ei fac bine țării și societății”, a menționat Vasile Chirtoca.

El a specificat că această abordare emoțională și necunoaștere este folosită activ de acele forțe politice, interne și externe, care tind să reducă, împreună cu limitarea folosirii limbii ruse, influența Federației Ruse asupra proceselor politice din țară. În opinia lor, cetățenii vorbitori de limbă rusă nu-s suficient de patriotici, lucru foarte discutabil de fapt. Da, printre rusolingvi există persoane care în perioada URSS au venit pe meleagurile noastre ca să dezvolte industria moldovenească, Dar există și locuitori, care au rădăcini seculare pe meleagul nostru. În plus, majoritatea urmașilor celor veniți încoace în ultimii 80 de ani s-au născut aici, s-au adaptat, au învățat limba de stat și nu-s mai puțin patrioți ca moldovenii care se declară români. Vasile Chirtoca consideră că un factor foarte important, care la nivel de subconștient stimulează intelectualitatea moldovenească să nege limba rusă, este utilizarea limitată a limbii lor materne în perioada sovietică, mai ales la obținerea studiilor superioare și a celor medii speciale.

„Da, a fost așa, însă deseori acest lucru era implementat de conducătorii RSSM, moldoveni de naționalitate, care spre deosebire de conducerea sovietică a Georgiei sau Armeniei, de exemplu, unde limbile naționale erau folosite pe larg, încercau să facă pe plac șefilor moscoviți prin reducerea sferei de utilizare a limbii moldovenești”, a menționat Vasile Chirtoca.

Însă, potrivit lui, dacă facem abstracție de emoții și includem judecata sănătoasă, reducerea sferei de utilizare a limbii ruse în Republica Moldova cu siguranță nu corespunde intereselor statului, societății și a generației în creștere din următoarele motive:

1. În Europa, limba rusă este limba maternă pentru cel mai mare număr de persoane și, respectiv, este folosită foarte frecvent.

2.În țară avem un număr mare de cadre didactice, capabile să predea profesionist limba rusă și metodica predării limbii ruse în școlile moldo-române, precum și manuale minunate.

3. În lume, pentru majoritatea angajatorilor la selectarea cadrelor pentru joburile care cer cunoașterea limbilor, acest bilingvism contează foarte mult (România livrează pe piața internațională a muncii destul de mulți absolvenți ai instituțiilor educaționale, care cunosc concomitent engleza și moldo-româna ) .

4.Piața rusă este foarte atractivă pentru toate ramurile economiei moldovenești, iar cunoașterea limbii ruse este obligatorie pe această piață. Este valabil și pentru piețele altor țări din fosta URSS, precum și pentru majoritatea țărilor slave din Europa.

5. Literatura rusă este una dintre cele mai bogate din lume, de aceea accesul tineretului moldovean la operele autorilor ruși în original este foarte dorit. Și, în cele din urmă, principalul, în opinia dlui V.Chirtoca, este faptul că cel puțin 35 la sută din populația republicii sînt vorbitorii de limbă rusă care sînt patrioți ai țării sale.

„De ce să lezăm drepturile acestor concetățeni ai noștri? Că doar pentru moldoveni, care și-au păstrat limba pe parcursul mileniilor, nu există pericolul pierderii limbii materne. Iar mulți vorbitori de limbă rusă studiază limba de stat, ea fiind obligatorie la obținerea anumitor profesii și funcții. Nu ar fi mai corect ca noi, fără a miza pe politicienii deprinși să lucreze pentru alegeri, nu pentru interesele țării și societății, să menținem în țară pacea, inclusiv cea interetnică, să lăsăm emoțiile la o parte și să încercăm, fiecare la locul său, să ne respectăm concetățenii, inclusiv cei care vorbesc rusește?”, a specificat președintele Companiei DAAC Hermes, consilier municipal și activist civic.

Cuvinte cheie:

limba rusă , Vasilii Chirtoca , Moldova

Localităţile Moldovei şi diasporei

Alexăndreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1837
Populația:
1476 locuitori

Alexăndreni este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Heciul Vechi, Țipletești, Țiplești, Alexăndreni, Grigorești. Localitatea este situată pe malul stîng al rîului Răut, la 46 km de oraşul Sîngerei şi la 148 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1476 de oameni. Satul Alexăndreni a fost întemeiat în anul 1837.

Citeşte mai departe