Filtru pe categorii

Ştefan Vodă, raionul Ştefan Vodă

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1909
Populația:
6700 locuitori

Ştefan Vodă este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Ştefan Vodă.  Amplasat în partea de sud-est a republicii, oraşul Ştefan Vodă este situat la o distanţă de 105 km de Chișinău si la 32 km de stația de cale ferată Căușeni.

Prognoza meteo Vineri, 28 februarie, 2020
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
18:00–0:00 6°C 0 mm
Vînt: SSV Adiere ușoară, 2.2 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 7768 locuitori, dintre care 48.36 % - bărbaţi şi 51.94 % - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 83.08 % - moldoveni, 7.13 % - ucraineni, 7.71% - ruşi, 0.27 % - găgăuzi, 0.82% - bulgari, 0.01 % - polonezi, 0.05% - ţigani, 0.91 % - alte etnii.

În orașul Ștefan Vodă au fost înregistrate 2716 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Istoria localităţii începe cu anul 1909, cînd aici a fost întemeiată colonia germană Kizil. Prin efortul coloniştilor a fost desţelenit și pus în valoare pămîntul, a fost construite case și anexe gospodărești. 

În 1930 localitatea Chizil, intra în cadrul plasei Volintiri, judeţul Cetatea Albă, avînd 227 locuitori dintre care 191 erau nemţi. Către anul 1940 în Kizil erau 54 de case aranjate de-a lungul unei străzi.

Odată cu începerea celui de-al doilea Război Mondial coloniştii germani au fost forţaţi să emigreze, satul rămînînd pustiu. După război aici a fost întemeiată gospodăria colectivă „Pobeda” specializată în creşterea plantelor medicinale. În decembrie 1964 a fost înființat raionul Suvorov cu centrul raional Suvorov, pe baza satului Kizil. În anul 1990 la dorinţa locuitorilor oraşului i se dă denumirea actuală de Ştefan Vodă.

Astăzi Ștefan Vodă este un oraş modern, cu o arhitectonică în care sînt strict divizate cartierele locative, centrul cu instituţiile publice, de deservire socială, unităţile comerciale, zonele de agrement şi zona industrială a oraşului. E un oraş totalmente gazificat, aprovizionat cu apă potabilă, cu o reţea telefonică fixă şi mobilă dezvoltată, cu străzi iluminate. În anul 1995 în oraș a fost instalat monumentul lui Ştefan cel Mare.

[în sus]Resurse naturale

Suprafața totală a orașului este de 2.277 ha, dintre care terenurile agricole (pămîntul arabil) ocupă 1491 ha (76,5%), viile - 51 ha, livezile - 15 ha, pășunile - 137 ha, pădurile - 111 ha, bazinele acvatice - 74 ha. Suprafața terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate industriei – 70,6 ha.

[în sus]Economia locală

Ramurile de bază ale economiei oraşului sînt agricultura şi sfera serviciilor. Pe teritoriul oraşului activează 950 de agenţi economici, dintre care 237 întreprinderi individuale, 287 gospodării ţărăneşti şi 230 activează în baza patentei de întreprinzător.

Potențialul economic al localității este reprezentat de Cooperativa agricolă „Pojarniţa Med”, întreprinderile de construcţie „Zidarul” S.A. şi „Turnul” S.A., întreprinderile de transport „BTA-7” S.A. şi „Agrotrans” S.A. şi  întreprinderea de prestare a serviciilor tehnice „Irigatorul” S.A.. În oraş își desfășoară actvitatea  66 unităţi de comerţ, 2 pieţe, 2 unităţi de deservire socială, o unitate de alimentaţie publică, filialele a 5 bănci comerciale şi filiala unei companii de asigurări.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educațional al orașului cuprinde 2 instituții preșcolare, Liceul Teoretic „Ștefan Vodă” și Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”. În oraș activează Școala de Arte „Maria Bieșu” cu patru secții (coregrafie, muzică, teatru și pictură), avînd opt filiale în localităţile raionului.

Instituţiile de cultură sînt reprezentate de casa de cultură, 2 biblioteci publice, 3 muzee printer care și unul din cele mai mari muzee ale naturii „Ștefan Tudoreanu”, unde vizitatorii pot admira majoritatea speciilor de floră și faună din lunca Nistrului. Anual în acest oraș au loc o serie de manifestări culturale ca festivalul internațional de muzică „Mărțișor”, concursul republican literar „La izvoarele înțelepciunii”, expozițiile pascale, festivalul folcloric „Cîntec de demult”, festivalul de dansuri sportive cu participarea colectivelor din toată republica, a membrilor federaţiei dansurilor sportive din Republica Moldova.

Ocrotirea sănătății este asigurată de spitalul raional, Centrul medicilor de familie, Asistenţa medicală urgentă, Centrul de medicină preventivă. La Spitalul raional cu contribuţia guvernului SUA a fost deschis serviciul de consiliere şi testare voluntară la hepatitele B şi C şi a infecţiei HIV/SIDA. Centrul medicilor de familie dispune de laborator cu utilaj performant, realizînd un spectru larg de investigaţii.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Sîngera

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1485
Populația:
7354 locuitori

Sîngera este un oraş din municipiul Chișinău. Suprafaţă construită al oraşului alcătuieşte circa 3.66 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 12.05 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de municipiul Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 7354 de oameni. Orașul Sîngera a fost menționat documentar în anul 1485.

Citeşte mai departe