Bătălia de la Codrii Cosminului (26 octombrie 1497)

Bătălia de la Codrii Cosminului (26 octombrie 1497), care a marcat emanciparea lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) de sub suzeranitatea Poloniei. Relaţiile domnului Moldovei cu Polonia erau tensionate încă din 1490 – 1491, cînd oştile moldovene au întreprins acţiuni în Pocuţia şi Podolia, cucerind cetăţile Snyatin şi Halici şi asediind Colomeea.

Devenit rege al Poloniei în 1492, Ioan I Albert (1492 – 1501) s-a simţit dator să readucă Moldova sub dependenţa Poloniei. Totodată, intenţiona să-l instaleze pe fratele său, Sigismund, pe tronul Moldovei.

Nu se știe care a fost scopul real al campaniei din 1497, soldată cu bătălia de la Codrii Cosminului. Conform unei versiuni aceasta a avut ca pretext eliberarea Chiliei şi Cetăţii Albe de sub stăpînire turcească, fiind în realitate îndreptată împotriva Moldovei. O altă variantă susține că pornind împotriva turcilor, Ioan Albert s-a văzut sabotat de Ştefan şi de aceea a decis, chiar în timpul campaniei, schimbarea acestuia.

Cert este că, pornit la mijlocul lunii august 1497 pe Nistru (în jos) în fruntea a c. 80.000 de soldaţi, Ioan Albert schimbă brusc direcţia şi ajunge la 24 august sub zidurile Sucevei, pe care o asediază. Aflat cu oastea Moldovei la Roman, Ştefan primeşte un ajutor consistent din partea regelui Ungariei, Władisław II Jagiełło, care-i trimite 12.000 de oşteni sub comanda voievodului transilvănean Bartolomeu Drágffy. Domnul Munteniei, Radu cel Mare, trimite şi el în sprijinul lui Ştefan un corp de cavalerie, iar turcii, care concentraseră importante efective la Dunăre, trimit circa 2.000 de oameni, cîţi solicitase domnul Moldovei.

Cetatea Suceava, apărată sub comanda lui Luca Arbore, a rezistat eroic timp de trei săptămîni, pînă la 18 octombrie 1497, cînd atacatorii au fost înconjuraţi de forţele principale ale lui Ştefan. Asediul nu a avut succes, iar moldovenii au reuşit şi să izoleze armata polonă, lăsînd-o fără provizii şi surse de hrană. La îndemnul voievodului Transilvaniei Ştefan acceptă încheierea unui armistiţiu, punînd însă condiţia ca armata polonă să se retragă pe acelaşi drum pe care venise, pentru a evita devastarea şi altor regiuni.

La 19 octombrie regele polon, Ioan Albert începe retragerea. De la Siret, însă el se îndreaptă pe un alt drum, mai scurt decît cel convenit, spre Cernăuţi. Alegerea drumului prin codrul Cosminuiui s-a dovedit fatală, căci moldovenii au organizat o ambuscadă chiar în mijlocul pădurii „prăbuşind codrul peste ei, tăindu-i şi omorîndu-i fără milă". „Şi au fost luate toate schiptrele crăieşti şi au căzut acolo multă oaste şi toate tunurile cele mari, cu care bătuse în cetatea Sucevii, au fost luate atunci şi altele şi mai mici multe, pe care nu este cu putinţă a le înşira”, scriu cronicile. Au urmat alte cîteva lupte, la Cernăuţi şi Lenţeşti, campania încheindu-se cu succesul moldovenilor.. Tradiţia, consemnată de Ion Neculce, spune că, în urma acestei campanii, Ştefan a poruncit ca prizonierii să fie puşi să are mai multe locuri întinse, pentru pomenire, pe care le-au semănat apoi cu ghindă.

Campania din Moldova a fost un adevărat dezastru pentru Ioan Albert. Pacea dintre cele două părţi este restabilită prin tratatul de la Hîrlău (iul. 1499), care înlătură suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, fiind încheiată de pe poziţii de egalitate.
 
 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Rădoaia

Statut:
Sat
Prima atestare:
1561
Populația:
5438 locuitori

Rădoaia este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Rădoaia este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la 10 km de orașul Sîngerei și la 110 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 5438 de oameni. Prima atestare istorică a satului Rădoaia datează din anul 1561.

Citeşte mai departe