Materiale din compartiment: Photo gallery |

Elisabeta Movilă

Doamna Elisabeta Movilă (n. a doua jumătate a secolului al XVI-lea – d. după 1620, Constantinopol). Fiica nobilului Toma Csomortany din Transilvania, s-a căsătorit cu Ieremia Movilă, probabil în 1591, în Polonia. A fost regenta fiilor ei Constantin şi Alexandru, domni ai Moldovei.

Se spune că ambiţia Elisabeta l-a determinat pe soţ să părăsească viaţa paşnică de care avea parte în Ustie, în Polonia, pentru a rîvni la tronul Moldovei, care, cu ajutor polon, l-a înlocuit pe Ştefan Răzvan. În a doua parte a domniei, între Ieremia şi fratele său Simion, care ocupase de două ori tronul Valahiei, au intervenit tensiuni serioase, ce vor afecta relaţia dintre Elisabeta şi soţia lui Simion, Marghita, o femeie la fel de ambiţioasă. Această Marghita era o poloneză, probabil fata contelui Zolkiewski, catolică și ea și ambițioasă ca și cumnata ei. Elisabeta îşi mărită fiicele cu nobili polonezi, pe Ecaterina Margareta cu principele Samuel Corecki, pe Maria cu contele Ştefan Potocki, pe Chiajna cu ducele Mihai Wisznoviecki şi pe Ana cu hatmanul Stanislas Potocki.

După moartea lui Ieremia Movilă, tronul Moldovei a fost ocupat de frate-său, Simion. Aranjamentul era ca Simion să domnească pînă la majoratul fiului cel mare al lui Ieremia, Constantin. Însă Elisabeta era grăbită, și Miron Costin aruncă vina pentru moartea lui Simion asupra Elisabetei, care l-ar fi otrăvit. Este momentul în care între cele două doamne s-a declanşat o luptă aprigă pentru impunerea propriilor urmaşi pe tronul Moldovei. Balanţa a înclinat cînd în favoarea uneia, cînd a celeilalte. Doar că pe tron a fost suit fiul lui Simion, Mihăilaş. Elisabeta nu a răbdat şi a strîns rapid o oaste poloneză cu ajutorul căreia l-a pus pe tron pe fiu-său, Constantin, care avea vreo 14 ani. Domnia lui Constantin a durat pînă în 1611, cînd a fost alungat de Ştefan Tomşa. Elisabeta l-a împins pe fiu-său de la spate, iar Constantin s-a repezit din nou cu oaste în Moldova. A fost înfrînt, luat prizonier de tătari şi s-a înecat în Nistru. Cît timp a tutelat domnia fiilor ei Constantin şi Alexandru, Elisabeta s-a intitulat „doamna ţării Moldovei”.

Altcineva ar fi socotit că tronul Moldovei nu merită chiar atît de multă cheltuială. Nu şi Elisabeta Movilă, care mai avea doi băieţi: pe Alexandru şi Bogdan. În 1615 a strîns o nouă oaste poloneză şi l-a pus pe tronul Moldovei pe Alexandru, care tocmai împlinise 14 ani. Bucuria asta nu a ţinut multă vreme: în 1616 turcii au venit hotărîţi să-l pună domn pe Radu Mihnea. Turcii mai aveau un scop: vroiau să elimine răul din rădăcină. Lupta de la Drăcșani adduce cîștig de cauză turcilor.

În august 1616 un car ducea prizonieri spre Istambul pe Doamna Elisabeta a lui Eremia Movila și fiii ei, Alexandru și Bogdan. Pe marginea drumului stăteau înșirați boierii moldoveni, care nu-și părăsiseră Doamna pîna în clipa "din urma si care, prinși, fuseseră acum opriți de Radu Voda Mihnea. Cînd îi zări, înnebunită Doamna le răcni, lăcrămînd, acele grozave cuvinte: Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgînul!". Poruncind căruțașului să oprească, Doamna ceru niște foarfece, și, tăindu-și părul, acolo pe drum, în văzul tuturor îl dete unuia din boieri, cu rugămintea să-l așeze la mănăstirea Sucevița, pe lespedea de mormînt a soțului ei Eremia Voda. Într-o frumoasă cutie de argint, în formă de măr, spînzurată de bolta bisericii, se mai poate vedea și azi bogata cosiță de păr castaniu a Doamnei Elisabeta Movilă, tăiată de mîinile ei, în cea mai crîncena deznădejde, aproape patru sute de ani în urmă.

Doamna Elisabeta fu turcită cu sila și ajunse în haremul sultanului Ahmed I. Dar nici acolo nu s-a bucurat de liniștea sufletească. Alexandru a fost silit să treacă la islam, însă în urma circumciziei a făcut o infecţie care i-a adus moartea („l-a bătut Dumnezeu”, au spus contemporanii). Fiul cel mai mic al Elisabetei, Bogdan, a fost mai norocos: a supravieţuit circumciziei şi a ajuns paşă în armata otomană.

Mîndra catolică de odinioară muri în legea lui Mahomet, părăsită și uitată. Nu se știe unde a fost înmormîntată la Ictambul, dar adevăratul ei mormînt este Sucevița, unde părul ei castaniu este astazi încă martorul zbuciumului frumoasei doamne a Moldovei Elisabeta Movilă.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1806
Populația:
2498 locuitori

Chiriet-Lunga este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Chiriet-Lunga este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 27 km de municipiul Comrat și la 113 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 2498 de oameni. Satul Chiriet-Lunga a fost menționat documentar în anul 1806.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.