Busuioc Aureliu

Busuioc Aureliu (26.10.1928, Cobîlca, azi Codreanca, judeţul, Orhei). Poet, prozator, dramaturg, eseist. Provine dintr-o famile de învăţători. Liceul „T. Boga” din Timişoara. Revine din România în Moldova în 1949. Studii la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. Publică epigrame, parodii, poezii umoristice în ziarul „Tinerimea Moldovei” şi revista „Chipăruş”. Are un debut dublu – placheta pentru copii „La pădure” (1955) şi volumul de versuri satirice „Prafuri amare” (1955). Editează ulterior plachetele: „Piatra de încercare” (1958), „Firicel de floare rară” (1961) şi „Aventurile lui Nătăfleaţă” (1961), „Cizmele cocostîrcului” (1967), „Marele răţoi Max” (1968), ultimele destinate copiilor. În 1966, publică romanul „Singur în faţa dragostei”, A. Busuioc manifestîndu-se şi ca romancier. Între lirica graţioasă, romantică şi versul satiric încărcat de vervă caustică, dar bine intenţionat, versul lui A. Busuioc se cristalizează, poetul devenind o voce distinctă în lirica moldovenească. Este şef de sector la ziarul „Moldova socialistă”, redactor-şef adjunct la revista „Chipăruş”, redactor-şef la ziarul „Tinerimea Moldovei”, consultant literar, iar în 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Maestru Emerit al Artei (1984); Laureat al Premiului Tineretului din fosta URSS „N. Ostrovski" (1974) şi al Premiului Naţional al Republicii Moldova (1996). Scrie şi publică romanele:  „Unchiul din Paris” (1973), „Local ploi – de scurtă durată” (1986), „Lătrînd la lună” (1997), „Pactizînd cu diavolul” (2000), „Spune-mi Giony...” (2002), „D'ale vînătorii” (2005) relevă un prozator meritoriu; piesa „Radu Ştefan – întîiul şi ultimul” (1969) este memorabilă prin tematică, stil, inteligenţă şi umor. Ironia rămîne elementul forte al creaţiei sale. Traduce din literatura rusă şi universală din: Aleandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Puşkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorkii, Mihail Şolohov, Schandor Petofi, O. Henri, Byron ş.a.

Opere:
 Cărţi de poezie:
„La pădure”, Chișinău, 1955;
„Prafuri amare”, Chișinău, 1955;
„Piatra de încercare”, Chișinău, 1958;
„Firicel de floare rară”, Chișinău, 1961;
„Dor”, Chișinău, 1962;
„Poezii”, Chișinău, 1964;
„În alb şi negru”, Chișinău, 1977;
„Îmblînzirea maşinii de scris”, Chișinău, 1988;
„Plimbătorul de purici”, Chișinău,1992;
„Concert”, Chișinău,1993.
 Romane:
„Singur în faţa dragostei”, Chișinău, 1966;
„Unchiul din Paris”, Chișinău, 1973;
„Local-ploi de scurtă durată”, Chișinău, 1986;
„Lătrînd la lună”, Chișinău, 1997;
„Pactizînd cu diavolul”, Chișinău, 2000;
„Spune-mi Giony...”, Chișinău, 2002;
„D'ale vînătorii”, Chișinău, 2005;
„Hronicul Găinarilor”, Chișinău, 2006.
Piese:
„Radu Ştefan - întâiul şi ultimul”, Chișinău, 1969,
„Şi sub cerul acela”, Chișinău, 1971,

„Scrieri”, Chișinău, 1981.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1420
Populația:
2362 locuitori

Căpriana este un sat şi comună din raionul Străşeni. Căpriana este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 14 km de orașul Strășeni și la 37 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2362 de oameni. Satul Căpriana a fost menționat documentar în anul 1420.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.