Buzdugan Ion

Buzdugan Ion (09.3.1887, Brînzenii Vechi, judeţul Bălţi, Moldova − 29.1.1967, Bucureşti, România). Poet, folclorist, publicist. Studii secundare la Bairamcea, judeţul Ismail, studii agricole la Movilău, pedagogice la Cameniţa şi superioare la Moscova. Licenţa în drept la Universitatea din Iaşi. Doctor în economie al Universităţii din Cernăuţi. Contribuie la fondarea ziarului „Ostaşul moldovean”. Colaborează la publicaţiile: „Cuvînt moldovenesc", ,Bugeacul", „Pagini basarabene”, „Universul literar”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Gîndirea”, „Gînd românesc”, „Zburăorul”, „Viaţa Basarabiei", semnînd şi cu pseudonimele Nică Românaş, I. Cîmpeanu, B. Cogîlnic, I. Dumbrăveanu ş.a.

Volumul de debut: „Cîntece din Basarabia”, vol. I (1921). Urmează culegerile „Miresme din stepă” (1922), „Cîntece din Basarabia”, vol. II, „Ţara mea” (1928), „Păstori de timpuri” (1937). Traduce romanul în versuri „Evgheni Oneghin” de A. S. Puşkin şi din creaţia lui S. Esenin, A. Blok, V. Briusov, I. Bunin ş.a. Este unul din membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor Basarabeni, alături de Pan Halippa, N. Costenco, M. Isanos, O. Cruşevan-Florescu, B. Istru, T. Nencev, V. Luţcan ş.a. Versurile lui Buzdugan, consacrate meleagurilor natale, istoriei, tradiţiei şi folclorului, se remarcă prin veridicitate. Balada şi doina, legenda şi cîntecul liric popular au influenţat benefic creaţia lirică a poetului. Lirica lui I. Buzdugan a fost înalt apreciată de către Nicolae Iorga, iar traducerea lui „Evgheni Oneghin” − de către D. P. Perpessicius, care o consideră „drept trudnică, dar victorioasă operaţie”. Premiul Academiei Române pentru volumul „Păstori de timpuri”, 1937.

Opere:
„Cîntece din Basarabia. 1916-1921”, Chișinău, 1921;
„Miresme din stepă”, Bucureşti, 1922;
„Cîntece din Basarabia. 1905-1916”, cartea a Ii-a, Craiova, 1928;
„Ţara mea: Poeme. 1918-1928”, Craiova, 1928; „Păstori de timpuri”, Bucureşti 1937;
„Metanii de Luceferi: Poeme”, Bucureşti, 1942.

Traduceri:
M. Gorki, „Fata şi moartea”, Bucureşti, 1962;
A. S. Puşkin, „Evgheni Oneghin”, prefaţă de Perpessicius, Bucureşti, 1967.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1904
Populația:
22 locuitori

Ciofu este un sat din cadrul comunei Zgărdeşti, raionul Telenești. Localitatea se află la distanţa de 23 km de oraşul Teleneşti şi la 110 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 22 de oameni. Satul Ciofu a fost înființat în anul 1904.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.