string(7) "library" string(8) "document"
1822
1310
1385
1465
1639
1812
1457
82
87
1200
1300
940
1401

La termele de Karlsbad

O, fântână misterioasă, ce din sânul istui munte
Reverşi apă, foc şi aer, noapte, zi, fără de paos,
Înaintea la tot omul umelită pleacă frunte,
Că pe Cela vede-n tine ci-urzi lumea din haos.

Prin a sa filantropie căpătat-ai o putere
Care vindecă de patimi stolul cel nenumărat
De fiinţe suferinde ce din ambe emisfere
În ist an, ca din vechime, la tine s-a adunat.

Piatra care te încinge, codrul care te-ncunună,
Aburii de ambrozie de-nmiite giune flori,
Lin seninul a naturei, armonia ce-n giur sună,
Toate-nvie un lânged cuget şi-s balsami vindecători.

Toţi ce prin a ta putere a simţit a ta minune
Depun ţie mulţumire, vânta l-al tău Urzitor;
Între mai frumoase imne şi ist vers român răsune
Sacrificii umelite unui simţ cunoscător!

Karlsbad, iulie-august 1855-61