Istoria ieroglifică

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Istoria ieroglifică în doaăsprădzece părţi împărţită, aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare.

Iară la sfîrşit cu a numerelor streine tîlcuitoare,

Alcătuită de Dimitriu Cantemir

Izvoditoriul cititorului, sănătate

Precum de toată probozirea vrednic să fiu, o, iubitule, foarte bine cunosc (că osteninţa cheltuită nu să jeleşte, fără numai cînd în urmă vreun folos cumva nu aduce); de vreme ce acea aievea ale lucrurilor pre aceasta vreme trecute istorie, precum ieste a să şirui şi după cursul vremilor, careaşi la locul său a să alcătui mai pre lesne mi-ar fi fost, cu care chip mai mult a te îndulci şi de ştiinţa lor mai de saţiu a te îndestuli ai fi putut. Şi aşe, nici truda mea pînă într-atîta în deşert fără mulţămită şi fără folos ar fi rămas. Ce întîi sfîrşirea undelemnului şi piierderea vremii mele bucuros mărturisesc. Apoi giudecătoriu asuprelelor mele şi drept sămăluitoriu să fii te poftesc. Că cîteva şi nu iuşoare pricini sint carile spre ieroglifica aceasta istorie condeiul a-mi slobodzi tare m-au asuprit. Întîi: că cu pomenirea istorii <i> nu mai mult a streinelor decît a hireşelor case fapte să dezvălesc. Alor noastre de proaste a le huli (adevărul să mărturisim), frageda fire nu-mi priimeşte. De bune a le lăuda şi după pofta adevărului, precum sint lumii a le obşti, ascunsul inimii şi stidirea ne pedepseşte. Ale streinilor (carii mai cu toţii încă între vii sint) cele de laudă vrednice vrednicii, macar că cu dînsele condeiul a-mi împodobi foarte priimitoriu aş fi fost, însă alalte, carile din calea laudei abătute sint, numere, nevoinţe şi fapte, aşe de tot dezvălite în mijlocul theatrului cititorilor a le scoate şi faptele într-ascuns lucrate fără nici o siială în faţă a le lovi, nici cinsteş, nici de folos a fi am putut giudeca. A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor ţări /oatholioch/ ce a unor case numai şi /merio/ ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenită, pre fietecare chip supt numele a vreuniia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, şi firea chipului cu firea dihaniii ca să-şi răducă tare am nevoit. A triia şi cea mai cu deadins pricină ieste că nu atîta cursul istoriii în minte mi-au fost, pre cît spre deprinderea ritoricească nevoindu-mă, la simcea groasă ca aceasta, <pre> prea aspră piatră, multă şi îndelungată ascuţitură să-i fie trebuit am socotit. Din carea une sentenţii (putea-le-am dzice cuvinte alese), carile (de ochiul zavistiii supt scutul umilinţii aciuîndu-mă) din tîmpa priietinului tău pricepere născîndu-să şi prin osteninţa a cîtăva vreme dobîndindu-să, prin voroavă îndelungată a le sămăna şi la loc cu cuviinţă după voroavă a le alătura am silit, pre carile prin parenthesii (...) încuiate şi pre margine cîte cu doaă puncturi roşii însămnate le vii videa. Deci stîlpul voroavei neamestecat a ţinea de vii pofti, după obiceiul parenthesii, din mijloc ţircălamul carile sentenţia cuprinde, cu ochii rîdicînd, cursul istorii <i> necurmat şi stîlpul voroavii nefărîmat vii afla.

Pentru acestea dară, iubitule, întîi o iertăciune dăruindu-mi, încă pentru una să mă rog rămîne, pre carea (de vreme ce brudiii noastre limbi cunoscătoriu eşti) de la tine pre lesne a o dobîndi curînd nedejduiesc. Căci în une hotare loghiceşti sau filosofeşti a limbi streine, elineşti, dzic, şi lătineşti cuvinte şi numere, cii şi colea, după asupreala voroavii aruncate vii afla, carile înţelegerii discursului nostru nu puţină întunecare pot să aducă. Ce după a ta voioasă snmpaqian pre acestea cu osăbită scară, după numărul feţelor însămnată, pre cît mai chiar a le descoperi s-au putut, după înţelegerea limbii noastre a ţi le tîlcui mi-au căutat. Deci fietecare cuvînt strein şi neînţeles, oriunde înainte ţi-ar ieşi, după rîndul azbuchelor şi după numărul feţelor, la scară îl cearcă, că aşe pofta să ţi să plinească nedejduiesc.

Aşijderea în minte să-ţi fie, te rog, că, ca moimîţa omului, aşe eu urmele lui Iliodor, scriitoriului Istoriii ethiopiceşti, călcînd, mijlocul istoriii la început şi începutul la mijloc, iară sfîrşitul scaunul său păzindu-şi, pre cît slăbiciunea mea au putut, pre picioare mijlocul şi capul să stea am făcut . Cătră aceasta, macar că tot trupul istorii <i> unul şi nedespărţit ieste, însă în doaăsprădzece părţi a-l împărţi am socotit, precum pentru mai lesne alcătuirea scării, aşe pentru mai pre iuşor pecetluirea istoriii în ceara pomenirii alegînd.

Acestea dară de la mine, orcum şi cît de proaste ar fi, cu /thirroz/ înainte ţi să pun. Iară de la tine, ce din bună vrerea ţ-ar izvorî, într-îmbe părţile învoind şi priimind, să <nă> tate şi toate cele sufletului şi trupului folositoare îţi poftesc.

Iarăşi cătră cititoriu

Vii şti, iubitule, că nu pentru cei carii într-aceste pomenite limbi pedepsiţi sint scara acii am supus, ce, pentru ca de împrumutarea cuvintelor streine cei mai nedeprinşi lovind, vreare-aş ca aşe a le înţălege şi în dialectul strein să să deprindză. Că aşe unul după altul nepărăsit urmînd, spre cele mai adînci învăţături, prin hirişă limba a noastră a purcede a să îndrăzni, cu putinţă ar fi, precum toate alalte limbi de la cea elinească întîi îndămănîndu-să, cu deprinderea îndelungă şi a limbii sale supţiiere şi a cuvintelor însămnare ş-au agonisit. Aşe cît, ce va să dzică; /hypotheais/ înţelege latinul, leahul, italul şi alţii, hypothesis, macar că cuvîntul acesta singur a elinii numai ar fi. Într-acesta chip, spre alalte învăţături grele, trebuitoare numere şi cuvinte, dîndu-te, a le moldoveni sau a le români sileşte, în moldovenie elinizeşte şi în elinie moldoveniseşte.

Însă cu atîta îndestulit să nu fii, foarte bine cunoscînd pre Dumnădzău a toate darurile deplin dăruitoriul, amîndoi noi a-l ruga rămîne ca toată învăţătura loghicăi pre limba noastră în curînd să videm, carea învoind Puternicul, în curînd de la noi o nedejduieşte.

Scara a numerelor şi cuvintelor streine tîlcuitoare

A

avocat

(lăt.) Cela ce trage pentru altul pîra cu plată.

agona

(el.) Lupta carea face trupul cu sufletul în ceasul morţii.

acouthos

(el.) Şi aşe urmadză, în urmă, mai apoi.

activitas

(lăt.) Făcătoriia, lucrarea lucrului.

alaiu

(turc.) Petrecanie, tocmală de oaste, şicuire.

alofilii

(el.) Cei de alt neam, streinii.

ananheon

(el.) Atîta de treabă, cît fără dînsul a fi nu poate.

anatomic

(el.) Cela ce ştie meşterşugul mădularelor trupului, despicătoriu de stîrvuri.

anthrax

(el.) Piatră scumpă roşie, rubin mare, carvuncul.

anagnostis

(el.) Cela ce, citind, alţii ascultă.

anonim

(el.) Cela ce, izvodind ceva, numele nu i să ştie, fără nume.

antepathia

(el.) Împoncişere, nepriimirea firii, ura şi urăciunea din fire.

antifarmac

(el.) Leac împotriva otrăvii.

antidot

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Населенные пункты Молдавии и диаспоры

Подул Лунг

Статус:
Село
Первое Упоминание:
1955
Население:
13 чел.

Подул Лунг (Podul Lung) – село в составе коммуны Сипотень района Кэлэрашь. Село расположено на расстоянии 9 км от города Кэлэрашь и 58 км от муниципия Кишинёв. По данным переписи 2004 года, в селе проживало 13 человек. Село Подул Лунг было основано в 1955 году.

Читать далее