Filtru pe categorii
  • views 17311 Vizualizări
  • posts 0

Biserica din Părhăuţi

Foto: wikimedia.org

Biserica „Tuturor Sfinţilor” din Părhăuţi situată la 15 kilometri distanță de orașul Suceava fiind ridicatî în anul 1522 de logofătul Gavril Trotuşan, cel mai probabil pe pămîntul deţinut de logofăt, în imediata apropiere de casa boierească. Timp de 482 de ani toate slujbele s-au ţinut în această biserică, iar după această perioadă - în capela nou construită şi sfinţită în anul 2004.

Biserica masivă şi robustă are formă dreptunghiulară avînd și absida estică, singura, de altfel. Un acoperiş drept, care accentuează forma strictă, acoperă structura. Văzuţi de la distanţă, pereţii din piatră brută şi ferestrele mici dau bisericii imaginea unei fortăreţe de neînvins. Doar faţada vestică diferă: este străpunsă de patru mari deschideri, aflate pe două nivele.

Aspectele unice ale bisericii din Părhăuţi, distingînd-o de toate celelalte biserici, sînt clopotniţa şi pridvorul. Pridvorul se deschide prin două bolţi mari, şi pe pereţii lui sînt pictate scene din viaţa Sfîntului Ierarh Nicolae, iar clopotniţa este încorporată deasupra pridvorului, avînd o scară în formă de melc, care permite intrarea în clopotniţă. Aşa cum arată pisania, biserica a fost sfinţită la data de 15 iunie 1522 şi poartă hramul „Duminica tuturor sfinţilor“. Pictura bisericii a fost realizată după 1530, iar catapeteasma actuală nu este cea originală. Timp de aproximativ o sută de ani, în secolul al XIX-lea, biserica a fost descoperită, ceea ce a avut urmări nefaste, precum căderea tencuielii, infiltraţii şi căderea picturii de pe bolte.

După 1530, meşterii iconari au realizat pictura bisericii din Părhăuţi. În culori extrem de calde, însă în acelaşi timp profunde, urmînd modelul picturii bizantine, s-a realizat pictura interioară a întregii biserici.

De-a lungul istoriei, biserica parohială a satului Părhăuţi a fost locul unde oamenii căutau atît vindecarea spirituală, cît şi cea trupească. Astfel, tradiţia locului spune că foarte mulţi oameni veneau la biserica satului şi rupeau părţi din pictură, din corpurile sfinţilor, şi că mulţi se vindecau. Se văd şi acum în pronaos urme palpabile ale acestei credinţe.

În urma cercetărilor arheologice în pronaos a fost descoperit un număr important de cavouri din secolul al XVI-lea, dintre care cel mai important este cel al mamei ctitorului, Maria Trotuşanu.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cimişlia

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1620
Populația:
12858 mii locuitori

Cimişlia este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Cimişlia. Amplasat pe malurile rului Cogîlnic, oraşul Cimişlia este situat la o distanţă de 68 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 12858 de locuitori. Prima atestare documentară a localităţii Cimişlia datează din 1620. Datorită conlocuirii cu tătarii, denumirea localităţii a luat forma “Cimişlia” – denumirea tribului tătăresc ciumecili, care avea ca semn distinctiv o figură în formă de căuş. În timp, ciumecicili s-a transformat în Cimişlia.

Citeşte mai departe