Filtru pe categorii
  • views 8791 Vizualizări
  • posts 0

Biserica Sf.Ilie din Șcheia


Foto: taifasuri.ro 

La un kilometru şi jumătate de oraşul Suceava, în localitatea Scheia, se află o biserică ctitorită în anul 1488 de voievodul Ştefan cel Mare şi Sfînt, avînd hramul Sfîntului Prooroc Ilie.

Ctitoria marelui Ştefan are deja cinci secole de existenţă, dar timpul pare că nu şi-a pus amprenta pe ea. Referindu-se la năvălirea polonezilor în anul 1497, cronicarul Grigore Ureche scria: „Leşii umblau prin păduri de aflau prăzi şi jafuri, nesocotind de bună seamă nici Mănăstirea Sfîntul Ilie".

Între nenorocirile abătute asupra acestor locuri şi, implicit, asupra Mănăstirii Sfîntul Ilie de lîngă Suceava, amintim şi expediţiile turcilor împotriva lui Petru Rareş din anul 1538, ce au provocat mănăstirii destule distrugeri frescelor interioare, celei votive, ovalului feţei ctitorilor şi simbolului creştinătăţii. De asemenea, războaiele turco-polone de la sfîrşitul secolului al XVII-lea au dus şi ele la pustiirea mănăstirii. În secolul al XVIII-lea a fost relativ linişte pentru călugării sîntileni, cum erau numiţi aceştia. În această perioadă, aici a fost înfiinţată o şcoală clericală.

În 1792, un incendiu a distrus în întregime acoperişul bisericii, catapeteasma fiind salvată, iar dintr-un document reiese că în 1795, în chiliile mănăstirii, era instalată o fabrică de prelucrat pieile. Mănăstirea a fost desfiinţată însă în 1783, din ordinul autorităţilor habsburgice, lăcaşul devenind biserică de parohie. La începutul secolului al XIX-lea sunt necesare noi reparaţii la biserică. În anul 1823 nu exista gard împrejmuitor al bisericii, drumul trecînd pe sub peretele ei. Dintr-un document din anul 1826 reiese că au căzut tencuielile zugrăvite, mai ales pe partea de miazănoapte, iar clopotniţa din lemn de brad era într-o stare avansată de deteriorare şi se cerea să fie făcută alta. În 1833 s-a început înălţarea zidului împrejmuitor din piatră, iar în anul 1844 s-a refăcut turnul clopotniţă din lespezi de piatră. Alături de Biserica Pătrăuţi (construită în 1487), Milişăuţi (ridicată în 1487, dar distrusă în 1917) şi Mănăstirea Voroneţ (1488), Biserica Sfîntul Ilie îndeplineşte toate trăsăturile arhitecturale caracteristice epocii Sfîntului Ştefan cel Mare.

Arhitectul Gheorghe Bratiloveanu scria despre acest monument istoric: „Ceea ce ne impresionează în mod deosebit la Biserica Sfîntul Ilie este desăvîrşita armonie a picturii cu arhitectura. Se disting aici monumentalitatea, cît şi echilibrul aerat al scenelor, precum şi relieful sobru al personajelor. Ceea ce remarcăm la ansamblul pictural de la Biserica Sfîntul Ilie este împărţirea astfel a spaţiului, încît scenele se percep şi se înţeleg uşor, compoziţiile sunt de dimensiuni relativ mari, accesibile ochiului de la distanţă". În interior, un loc de cinste îl ocupă scenele din viaţa Sfîntului Ilie, ceea ce constituie caracteristica hramului bisericii.

Biserica a fost pictată în întregime în exterior, dar acum se mai păstrează fragmente de pictură pe latura sudică din dreptul pronaosului. Aici este reprezentată Scara Sfîntului Ioan, încadrată în benzi verticale, cu motive decorative vegetale. Într-un sobor de sfinţi apare portretul Mitropolitului Varlaam, care binecuvîntează Moldova. La Biserica Sfîntul Ilie din Suceava au fost create şi păstrate o seamă de manuscrise împodobite cu chenare şi frontispicii artistice de către călugări iscusiţi, printre care amintim pe egumenul Isaia. Multe minee, manuscrise din secolul al XVI-lea, se păstrează azi în Biblioteca Universităţii din Cluj, iar altele la Biblioteca Mănăstirii Sfîntul Ioan din Suceava. Dintre acestea amintim „Divanul sau Gîlceava înţeleptului cu lumea", de Dimitrie Cantemir, din 1698.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Zastînca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1616
Populația:
2308 locuitori

Zastînca este un sat şi comună din raionul Soroca. Zastînca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, aflat la distanța de 1 km de orașul Soroca și la 160 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2308 oameni. Satul Zastînca a fost menționat documentar în anul 1616.

Citeşte mai departe