• views 16732 Vizualizări
  • posts 0

Catedrala Episcopală din Huși

Biserica Episcopala Ortodoxa (Huşi)

Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" a fost ridicată în jurul anului 1495 la îndemnul domnitorului Ştefan cel Mare, şi reconstruită complet între anii 1753-1756, la iniţiativa episcopului Inochentie al Huşilor. Mai este cunoscută şi drept Catedrala Episcopală a Huşilor, calitate deţinută între anii 1598-1949 şi pe care a redobîndit-o în 1996, cînd s-a reînfiinţat Episcopia Huşilor. Din 2004, ansamblul Catedralei Episcopale figurează în lista monumentelor istorice din judeţul Vaslui.

La întemeierea ei, Ştefan cel Mare şi-a dorit ca biserica să aparţină reşedinţei domneşti, motiv pentru care nu a înzestrat-o cu moşii adiacente. Cu toate acestea, satele se conturează în vremea domnitorului Ieremia Movilă (1595-1606), cel care, în 1598, a pus bazele Episcopiei Huşilor.

De-a lungul anilor, Catedrala Episcopală din Huşi a fost puternic avariată, pe fondul invaziilor tătarilor şi turcilor, dar şi ca rezultat al bătăliilor din acest teritoriu (printre care se numără bătălia de la Stănileşti din 1711). Biserica a fost reconstruită din temelii la iniţiativa episcopului Inochentie (1752-1782) şi cu sprijinul domnitorului Matei Ghica. Lucrările s-au finalizat la 9 ianuarie 1756, noua construcţie avînd încastrată în ziduri pisania domnitorului Ştefan cel Mare.

Alte reparaţii capitale s-au produs în urma seismelor puternice din 1802 şi din 1940, respectiv după 1996, cînd Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a reînfiinţat Episcopia Huşilor. Resfinţirea Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" a avut loc la data de 11 octombrie 1998.

Din punct de vedere arhitectural, Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" din Huşi prezintă un plan triconc, turlă pe naos (de formă octogonală) şi un turn-clopotniţă pe pronaos. Faţadele monumentului sînt realizate în stil baroc, iar absida altarului are o formă poligonală spre exterior. O calotă sprijinită pe arcuri dublou se află deasupra pronaosului, iar deasupra altarului şi absidelor laterale apar bolţi semicilindrice. Pictura murală este o creaţie a binecunoscutului Gheorghe Tătărescu, iconografia fiind refăcută în 1935 de către pictorul Gh. Tomescu şi după 1998 de către pictorul Dumitru Bănică.

Turnul de poartă a fost construit în stil moldovenesc în anul 1938, la iniţiativa episcopului Nifon Criveanu şi după planurile arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet. Are o secţiune pătrată, cu patru nivele şi este sprijinit la colţuri de contraforturi în trepte. Încăperea unde se află clopotniţa prezintă, spre exterior, un sistem de ocniţe în acoladă. Clopotniţa adăposteşte un clopot de 1730 kg lucrat după modelul clopotului realizat la Kiev pentru Biserica domnească din Bîrlad.

Palatul episcopal din incinta Catedralei a fost construit în perioada 1771-1792, la îndemnul episcopilor Inochentie şi Iacov Stamati, pe temelia fostului palat domnesc ridicat în timpul lui Ştefan cel Mare (înglobează şi pivniţele vechii reşedinţe domneşti). La ora actuală serveşte drept reşedinţa episcopului Huşilor. Clădirea are un plan dreptunghiular, cu faţade în stil neoclasic şi elemente baroce, în interior remarcabilă fiind prezenţa unei scări monumentale din lemn, ce străjuieşte holul central.

Ca obiecte de patrimoniu, Catedrala Episcopală din Huşi găzduieşte: o mînă din moaştele Sf. Muceniţe Chiriachi (de la Muntele Athos) păstrată într-un chivot de argint aurit dăruit de generalul rus Pavel Kiseleff, o Evanghelie îmbrăcată în argint, un Policandru de mari dimensiuni din alamă, ce datează din timpul episcopului Veniamin Costachi şi un Engolpion dăruit episcopului Inochentie de Ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei. Printre altele, în incinta lăcaşului de cult se găsesc şi: două monumente ridicate în memoria binefăcătorilor bisericii episcopale şi în memoria mitropolitului Veniamin Costache (episcop la Huşi în perioada 1792-1796), respectiv statuia lui Ştefan cel Mare, realizată de sculptorii Gheorghe Alupoae şi Cristian Pîntea.

 

Biserica Episcopala Ortodoxa (Huşi) - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Sacarovca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1925
Populația:
302 locuitori

Sacarovca este un sat din cadrul comunei Drăgăneşti, raionul Sîngerei. Localitatea se află la 16 km de orașul Sîngerei și la 122 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 302 oameni. Satul Sacarovca a fost întemeiat în anul 1925 cu denumirea Secăreni.

Citeşte mai departe