• views 8189 Vizualizări
  • posts 0

Biserica Precista din Bacău

Biserica Precista, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, parte componentă a Complexului architectonic al Curţilor domneşti din Bacău, a fost construită incă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, de către fiul său, Alexandru, find sfiinţită pentru prima dată la 1 ianuarie 1491. Hramul bisericii este Adormirea Maicii Domnului.

Este construită din piatră şi cărămidă aparentă, în stilul ctitoriilor domneşti din această perioadă.

Ctitorul bisericii Alexandru Voievod, a dăruit lăcaşul cu proprietăţi şi bunuri materiale, între acestea putem menţiona un Tetraevanghel dăruit la 23 aprilie 1491, un Panaghiar precum şi alte obiecte sfinte. La porunca lui Alexandru, la 1494 – s-a aşezat în interiorul bisericii o piatră de mormînt, atribuită unui fiu al voievodului, descoperită in anul 1911 de către arhitectul Virgil Drăghiceanu, decorată in stil gotic şi aflată in prezent in custodia Complexului Muzeal din Bacău.

Biserica Precista a suportat de-a lungul anilor o serie de transformări si reparaţii; unele dintre acestea au fost întreprinse în vremea domnitorului Vasile Lupu, care de atfel a dăruit atît biserica Precista cît şi satele letea şi Poporul mînăstirii Trei Ierarhi din Iaşi. Ulterior biserica Precista va fi închinată Sfintelor mînăstiri de la Athos. Din vremea domnitorului Vasile Lupu datează o piatră de mormînt de la 1636, aparţinînd domniţei Cristina, soţia panului Mihai Fotena Postelnic, unul dintre ctitorii bisericii.

In secolul al XVII-lea, prin contributia enoriaşilor şi slujitorilor bisericii s-au efectuat lucrări de întreţinere a bisericii, refăcîndu-se catapeteasma, uşile împărăteşti şi cele diaconeşti iar icoanele au fost pictate în stilul renaşterii.

In secolele XVIII-XIX, biserica a fost completată cu icoane valoroase daruite de asemenea de enoriaşi. În secolul al XIX-lea, la 1854, se vor produce transformări în arhitectura monumentului, denaturîndu-i astfel forma sa originală. In curtea bisericii au fost restaurate, in aer liber, ruinele Casei Voievodale și a Turnului de aparare a Curții domnești.

În acest sens, Arhimandritul Nilos de la mînăstirea Esfigmenos din Athos a adăugat un pridvor, a construit o turlă deasupra pronausului, a pictat interiorul bisericii în tempera şi a pardosit-o cu dale de piatră. Alte lucrări de reparaţii au fost menţionate în anii 1871, 1884 şi 1890. La 1 iulie 1907 Biserica Precista va fi declarată monument istoric, iar in 1924 Comisiunea Monumentelor Istorice a început lucrări de restaurare la acest monument în vederea refacerii ei în forma sa originală, sub conducerea arhitectului George Sterian, terminate în anul 1933.

Pictura bisericii a fost realizată prima oarăa îin anul 1854 și a fost refăcută de mai multe ori de-a lungul timpului. Deoarece pictura din interiorul bisericii nu a mai rezistat, între anii 1986-1989, s-au efectuat lucrări de repictare a bisericii în tehnica fresco, de către pictorii Vasile cel Mare (interiorul bisericii) şi Constantin Apostol (tot ansambul interior al bisericii şi în exterior). Alte lucrări de mai mare amploare s-au întreprins şi între anii 2001-2004. În zona exterioară a bisericii, în partea de est, cu sprijinul Direcţiei Monumentelor Istorice au fost restaurate în aer liber, ruinele Casei Voievodale şi a Turnului de apărare a Curţii domneşti. Efectuarea lucrărilor de restaurare şi conservare precum şi comemorarea a 500 de ani de la trecerea în nefinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfînt au fost suficiente motive pentru a resfinţi biserica Precista la 27 iulie 2004.

 

Biserica Precista din Bacău - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Lopățica

Statut:
Sat
Prima atestare:
1925
Populația:
755 locuitori

Lopățica este un sat și comună din raionul Cahul. Lopățica este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Cahul și la 163 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 755 de oameni. Satul Lopățica a fost înființat în anul 1925.

Citeşte mai departe