• views 7074 Vizualizări
  • posts 0

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia a fost ctitorită în anul 1532 de domnitorul moldovean Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), fiul lui Ștefan cel Mare. La intrare, deasupra uşii, se vede o pisanie în limba slavonă: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, binecredinciosul şi iubitorul de Cristos, Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Ţării Moldovei, fiul bătrînului Ştefan Voievod, a zidit şi săvîrşit acest hram întru numele Adormirii Precistei şi stăpînei noastre Născătoare de Dumnezeu, Maria, în anul 7040, luna septembrie 12, iar al domniei lui anul al cincilea şi pe al şaselea curgător".

Lăcașul de cult a fost pictat atît în interior, cît și în exterior între anii 1535-1538 tot pe cheltuiala domnitorului.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Pe acoperiş, crucea apare de trei ori: în părţile din faţă şi din spate şi la întîlnirea naosului cu altarul. Pe peretele dinspre miazăzi se mai văd încă urme de imagini din "Asediul Constantinopolului" sau din cele ce ilustrează "Imnul Acatist". De asemenea, urme de pictură se mai păstrează şi pe peretele din partea de apus a bisericii.

Deasupra pisaniei se află două deschizături în formă de fereastră ale clopotniţei. Între acestea se află pictat un triunghi. Deschizături ale clopotniţei se găsesc cîte una şi pe pereţii de nord şi de sud ai bisericii.

Portretul votiv de pe peretele din partea de vest a naosului îl reprezintă pe ctitor, Petru Rareş, împreună cu soţia, doamna Elena, şi un fiu, probabil Iliaş. Cei trei sînt reprezentați în haine festive; domnitorul poartă pe cap, sub coroana voievodală, o bonetă brodată cu mărgăritare, iar Doamna Elena Rareș un văl lung care-i cade pe spate.

Despre aceste fresce André Grabar spunea că sînt „printre invenţiile cele mai fericite şi cele mai originale ale artiştilor Evului Mediu".

În anii de debut ai primei domnii a lui Petru Rareş, Moldova dispunea de o tradiţie a elaborării programelor iconografice, principala preocupare fiind apărarea Ortodoxiei într-o vreme în care Reforma din Occident încerca să pătrundă în ţară, ceea ce ar fi periclitat unitatea morală a Moldovei tocmai atunci cînd era mai ameninţată de turci.

Apariţia în programul iconografic al bisericilor lui Petru Rareş a temei „Asediul Constantinoplului" a fost explicată ca fiind o influenţă sîrbească, ca urmare a căsătoriei lui Petru Rareş cu Elena Brancovici. Istoricii consideră că „Asediul Constantinopolului" reprezintă „o imagine cheie pentru înţelegerea semnificaţiei picturilor murale exterioare din Moldova".

Cum bine se ştie „Acatistul Maicii Domnului" capătă în Moldova lui Petru Rareş o dezvoltare fără precedent. În afară de cele 24 de scene tradiţionale, menite să glorifice faptele Maicii Domnului, „Acatistul Maicii Domnului" mai cuprinde tema „Asediul Constantinopolului", ilustrare a unei strofe adăugate ulterior Imnului compus înainte de secolul al VII-lea. Tocmai această scenă a şi devenit vîrful de lance al programului iconografic respectiv înţeles ca armă antiotomană.

Într-un limbaj simbolic, accesibil omului Evului Mediu, scena Asediului Constantinopolului reprezenta un sprijin „ideologic al politicii antiotomane a domniei... un manifest de luptă antiotomană".

Lăcaşul a fost reparat de mai multe ori: mai întîi în anul 1925 şi apoi în anii 1979-2005. În această ultimă perioadă s-au făcut lucrări cum ar fi: dren în jurul bisericii, înlocuirea acoperişului, consolidarea bolţilor şi a zidurilor, pardoseală din cărămidă în interior, restaurarea picturii.

 

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Heleşteni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1840
Populația:
304 locuitori

Heleşteni este un sat din cadrul comunei Marinici, raionul Nisporeni. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Nisporeni și la 78 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 304 oameni. Satul Heleșteni a fost menționat documentar în anul 1840.

Citeşte mai departe