Filtru pe categorii
  • views 22770 Vizualizări
  • posts 0

Mănăstirea Golia

Foto: finantare.ro

Golia este o mănăstire importantă în orașul Iași, construită, în a doua jumătate a secolului XVI, de marele logofăt Ioan Golăe şi de soţia sa Ana. Legenda spune că boierul Ion Golăe ar fi zidit biserica aceasta pentru a o cuceri pe Ana, o frumoasă orfană care jurase că nu se va căsători decît cu cel capabil să construiască un adăpost viabil contra frecventelor atacuri ale vecinilor. Într-unul din aceste nefericite momente, părinţii săi fuseseră ucişi, ea scăpînd numai după ce se ascunsese sub o lespede de mormînt. Prin urmare logofătul „... a purces să ridice zid înalt cu turn, din care să se vadă dincotro vine pericolul. Şi ca să se micşoreze primejdia profanării locului a ridicat acolo şi o bisericuţă de piatră. Peste ani, Ioan Golăe dispărea în condiţii tragice, fiind decapitat de Iancu Sasu Vodă. Dar ctitoria lui avea să îi ducă numele mai departe, în varianta Golia.

La începutul secolului al XVII-lea, în domnia lui Ieremia Movilă se reface complexul medieval, se ridică turnul clopotniţă şi zidul de incintă.

Biserica „Înălţarea Domnului" a fost reconstruită de Vasile Lupu între anii 1650-1653 şi terminată de fiul său Ştefăniţă în anul 1660. În anul 1668, domnitorul Moldovei, Gheorghe Duca și Egumenul Meletie refac zidul de incintă, prilej cu care se ridică şi turnurile rotunde de la colţurile incintei.

Turnul mănăstirii servea drept închisoare ocazională pe la 1705, ca loc de adăpost în timpul ciumei din 1819, dar şi în vremea asediului întreprins în 1821 de trupele lui Alexandru Ipsilanti.

Incendiată repetat în anii 1678, 1733-1735 şi 1786, lovită de cutremur în 1738, afectată după secularizare (1863), mănăstirea a fost închisă între 1900-1947, devenind apoi biserică parohială pînă în 1992, cînd şi-a recăpătat destinaţia iniţială. Ansamblul actual cuprinde biserica "Înălţarea Domnului", Stăreţia, Casa Apelor, Casa Ion Creangă, turnurile de colţ, turnul clopotniţă, cişmeaua şi zidul de incintă.

Biserica „Înălţarea Domnului", îmbină stilul vechi moldovenesc cu arhitectura rusească, şi cea a renaşterii tîrzii italiene (tratarea fațadelor), interiorul fiind de tradiție bizantină. Adăposteşte în pronaos mormintele ctitorilor, Ioan Golăi şi soţia sa Ana, sarcofagul de marmură al Sultanei, soţia lui Constantin Racoviţă. În interiorul bisericii au fost îngropate, provizoriu, viscerele şi creierul cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin (1739-1791), mort în apropiere de Iaşi.

În 1711, Golia este vizitată de ţarul Petru I al Rusiei, care apreciază frumuseţea aşezămîntului.

Casa Apelor a fost construită în 1766, cu meşteri aduşi de la Ţarigrad. Apa adusă de la Ciric se vărsa într-un bazin, într-o cameră de la etaj, iar de acolo în rezervorul din faţa cişmelei. Cişmeaua a fost adăugată la mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind iniţial încastrată în zidul de incintă, spre exterior și este realizată în stil baroc constantinopolitan.

Casa, care adăposteşte azi Muzeul Creangă a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, şi evocă perioada 1866-1872 în care a locuit la Golia, diaconul și scriitorul Ion Creangă. La începutul anilor 1870 acesta intra în istorie printr-un gest neobişnuit în universul monastic: trasul cu puşca în ciori.

Turnul clopotniţă, una dintre cele mai importante construcţii medievale din Iaşi, a fost ridicat în prima jumătate a secolului al XVII-lea și are o înălțime de 30 metri. La sfîrşitul secolului al XIX-lea turnul clopotniţă a fost modificat adăugîndu-se un etaj.

Pictura bisericii a fost refăcută de cîteva ori, de aceea păstrează puține fresce orginale în absidele laterale și în pridvor. Din mobilierul original s-au păstrat cîteva piese: tronurile domnești, un policandru al lui Vasile Lupu și patru sfeșnice aduse din Danemarca, o frumoasă catapeteasmă care datează din 1838.

 

Mănăstirea Golia - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Chiţcani

Statut:
Sat
Prima atestare:
1456
Populația:
9334 locuitori

Chiţcani este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Mereneşti, Chiţcani și Zahorna. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Căușeni și la 77 km de Chișinău. Populaţia satului Chiţcani alcătuia 9334 de locuitori în anul 1989. Satul Chiţcani a fost menționat documentar în anul 1456.

Citeşte mai departe