• 2012
  • page views Vizualizări

Proverbe

A ajuns de rîsul curcilor.
A ajuns oul mai cuminte decît găina.
A bate apa-n piuă.
A căra apa cu ciurul.
Acea lege este mai bună, care te face să cunoști adevărul.
Aceeași apă care mișca moara o si distruge.
Actiunea este adevăratul rod al cunoașterii.
Acțiunile curajoase nu au nevoie de trompetă.
A despica firul în patru.
Adevărul nu trebuie arătat gol, ci în cămașă.
Adevărul trebuie rostit uneori în glumă.
A fi domn e o-ntîmplare, a fi om e lucru mare.
Aflarea înțelepciunii cere cugetare cu osteneală.
A greși e omeneste, a ierta dumnezeiește!
A greși este în firea omului.
A ierta este cea mai frumoasă răzbunare.
A ierta este o faptă mai nobilă și mai rara decat aceea de a te razbuna.
A ajunge din cal măgar.
A lega cartea de gard.
Altă făină se macină acum la moară.
A nu pedepsi greselile înseamna a încuraja răutatea.
A opări cu apă rece.
A rămîne ca boul la poarta nouă.
Așchia nu sare departe de trunchi.

Banii sînt toporul care separă prietenii nedespărțiți.
Banul e ochiul dracului.
Banul e o mică roată ce-nvîrtește lumea toată.
Bate șaua să priceapă iapa
Bate și ți se va deschide, cere și ți se va da.
Bătrînețe – haine grele.
Boala din fire n-are lecuire.
Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
Boală lungă, moarte sigură.
Boii cară și caii mănîncă.
Branză bună în burduf de cîine.
Broasca mică face gura mare.
Bucatele satură stomacul, iar cartea mintea.

Căile celor ce șed fără lucru sunt acoperite de spini.
Cîinele bătrîn nu latră el degeaba.
Cîinele care latră, nu muscă.
Cîinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Cîinele sfios nu se îngrașă niciodată.
Cîinii au dinți în orice țară.
Cîinii latră, ursul merge.
Calitățile nu cad din cer, trebuie să ți le însușești.
Calomnia e un naufragiu într-o furtună fără ploaie.
Calul bun cîstigă fînul, calul rău pintenul.
Cămașa albă poate ascunde sufletul negru.
Cînd ai pisică bătrînă, șoarecii-n casa fac stînă.
Cînd corabia se îneacă, șoarecii fug.
Cînd norocu-și schimbă pasul, nu aduce anul ce aduce ceasul!
Cartea, cum o lași baltă, te lasă și ea, îndată.  
Carte este mama învățăturii.
Cîștigul și paguba merg împreună.   
Ceartă-ţi prietenii în taină,laudă-i în public.
Ce e val ca valul trece.
Cei ce fură, aceia mai tare se jură.
Cel cu paguba e și cu păcatul.
Cel mai scurt drum e cel pe care-l cunoști.
Celor ce duc mai mult dorul, le pare mai dulce odorul.
Celui ce știe să aștepte, timpul îi deschide porțile.  
Cine dă din mîini, nu se îneacă.  
Cine dă nu uită; uită cel care ia!
Cine e cinstit, pe așternut moale doarme.
Cine e leneș la tinerețe, o va duce greu la bătrînețe.
Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul.
Cine fură azi un ou, mîine va fura un bou.
Cine nu aude, nu vede și tace, trăiește mulți ani în pace.
Cine nu dă cîinelui pîine, dă lupului oaia.   
Cine nu primește sfat nu e nici de ajutat.
Cine rîde la urma rîde mai bine.
Cine s-a ars cu ciorba sufla și în iaurt.
Cine seamănă vînt culege furtună.
Cine se aseamănă se adună.
Cine se scoală de dimineață departe ajunge.
Cine stă cu ochii-n soare va avea zile amare.   
Cine știe carte ajunge departe.
Cine tace bine face.
Cine vorbește – seamănă, cine ascultă – culege.
Cu banii poți cumpăra un ceas, dar nu poți cumpăra timpul.
Cu ce dascăl locuiești, așa carte alcătuiești.  
Cu lupii să trăiești, ca ei să urli.
Cum e turcul și pistolul.
Cum îți vei așterne, așa vei dormi.
Cu un ochi plînge și cu unul rîde.

Dacă ai intrat în horă trebuie să joci.
Daca ai suit munca în pat, doarme și cîștigul.
Dacă ai venituri mititele, mai oprește din măsele.
Dacă asculți omul înțelept vei avea de cîstigat în viață.
Dacă fugi după doi iepuri nu prinzi nici unul.
Dacă nu deschizi ochii, deschizi punga!
Dacă prostia ar durea mulți s-ar tăvăli pe jos!
Daca te iei după măgar, te duce la stînă.
Decît  zece treburi și rele, mai bine una și bună.
Decît să deschizi gura, deschide mai bine ochii.   
Decît să fii bogat și să n-ai ce mînca, mai bine sărac și să ai bani mulți.
De ceea ce se teme omul nu scapă.
De omul bun și de vremea bună nu te saturi niciodată.
De șapte ori măsoară și apoi taie.
Deschide cartea și vei descoperi o lume nouă.
Doi se bat iar al treilea castiga.
Din greșeli se învață.
Drumurile mai scurte nu sînt totdeauna cele mai bune.
După faptă și răsplată.

Faima și zgomotul fac lucrurile mai mari decît sunt.
Faptele sînt fructe, cuvintele sînt frunze.

Găina bătrînă face zama bună.
Gîndește întîi, apoi vorbește.
Gîndurile rele se alungă prin fapte bune.
Gardul are ochi și zidul urechi.

Hoțul cînd nu are ce să fure, se crede om cinstit.
Hoțul zice c-a glumit, imediat ce l-ai zărit.

Iarba rea crește repede pe cînd iarba bună încetul cu încetul.   

În fiecare glumă este si un sîmbure de adevăr.  
Înțeleptul adună și prostul risipește.
În valea unde nu sunt tigri si iepurele este împărat.  
Învățătura e mama înțelepciunii.

La masa străină să nu poruncești, ci pe ce îți da să te mulțumești.  
Lacomul mai mult pierde si leneșul mai mult aleargă.
La mîncare să ai cumpătare, și la băutură să fii cu măsură.
La necaz, răbdarea-i bună.
La noroc trebuie să fii prudent, la nenorocire răbdător.  
Laolaltă cu grîul se udă si buruienile.
La omul sărac, nici boii nu trag.
La orice vorbă, cuvîntul cu buna măsură să-ți iasă pe gură.

Și catîr din armăsar.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Trebisăuţi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1555
Populația:
2063 locuitori

Trebisăuţi este un sat şi comună din raionul Briceni. Trebisăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat pe malul stîng al rîului Draghişte. Satul Trebisăuţi se află la o distanţă de 7 km de oraşul Briceni. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2063 de oameni. Satul Trebisăuţi este atestat documentar în anul 1555.

Citeşte mai departe