Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Despre cultura ospitalităţii la moldoveni

Întîmpinarea musafirilor

Cercetătorii culturii şi modului de trai al moldovenilor au remarcat rădăcinile ospitalităţii moldovenilor, deşi ele fac parte din calităţile morale, specifice ale caracterului naţional. Mai ales moldovenii de rînd dau dovadă de ospitalitate. Niciodată nu vor lăsa un oaspete, fie el şi un necunoscut, fără să-i propună să servească din bucatele de pe masă.

Ospitalitatea tradiţională şi eticheta populară s-au format de-a lungul istoriei, odată cu dezvoltarea statului moldovenesc, anume în perioada dezvoltării comerţului şi apariţiei comercianţilor, care deveneau în multe localităţi „oaspeţi”, cărora li se acorda atenţie şi grijă, oferindu-li-se adăpost şi hrană pentru cîteva zile. Însă comercianţii veneau adesea pe un timp îndelungat şi se „opreau la cunoscuţii lor cu care colaborau”. Cînd era cald li se propunea „casa mare”, unde li se organiza ospitalitate onorabilă, inclusiv şi loc de odihnă.

Despre generozitatea şi ospitalitatea moldovenilor a scris şi Dimitrie Cantemir cu cuvinte de laudă la adresa moldovenilor: „chipul cu care primesc oaspeţi străini şi drumeţi sînt vrednici de cea mai mare laudă, căci deşi săraci nu se dau înapoi niciodată să dea mîncare şi găzduire unui oaspete şi-l adăposteşte fără plată timp de 3 zile împreună cu calul”.

Ai da de mîncare unui oaspete este datoria stăpînului, astfel el îşi demonstrează sau îşi afirmă onoarea şi bunătatea.

Despre ospitalitatea moldovenilor au scris unii călători străini, care au vizitat Moldova: „poporul moldovenesc este foarte primitor, el este gata să primească şi să propună din belşug din cea, ce are mai bun”, îndeosebi în timpul sărbătorilor.

Moldovenii primesc oaspeţi cu mare onoare şi după obiceiul tradiţional transmis de către strămoşi, tradiţii, pe care le păstrează şi în zilele noastre.

În trecut, cum numai oaspetele trecea pragul casei i se propunea să se aşeze să guste dulceaţă (din flori de trandafir, zmeură, căpşuni, cireşe albe sau din fructe), pregătită de gospodina casei, un pahar cu apă rece de la fîntînă. În timpul acestei prime deserviri, oaspeţii se odihneau puţin, făceau cunoştinţă mai în de aproape cu stăpînii casei. Tradiţia de a servi oaspeţii cu dulceaţă şi apă proaspătă este înregistrată în mai multe raioane (Soroca, Călăraşi, etc.).

Despre ospitalitatea moldovenilor sînt scrise multe poezii şi cîntece, iar pictorii au pictat tablouri. Dovadă este tabloul „Ospitalitate” al pictorul moldovean Mihai Grecu în 1965-1967, care reflectă o secvenţă din viaţă şi arătă primirea oaspeţilor cu pîine, vin şi sare.

În prezent ritualul ospitalităţii şi-a lărgit formele de primire, în dependenţă de locul şi importanţa întîlnirii, statutul şi scopul venirii oaspetelui, cercul invitaţilor la întîlnirea cu oaspetele etc.

Dînd o importanţă deosebită ritualului întîmpinării oaspeţilor, mulţi reprezentanţi ai restaurantelor, proprietari de întreprinderi private se străduie să renască şi să perfecteze tradiţiile ospitalităţii, adăugînd noi elemente la primirea şi petrecerea oaspeţilor.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Hîrbovăț

Statut:
Sat
Prima atestare:
1730
Populația:
792 locuitori

Hîrbovăț este un sat din comuna Onișcani, raionul Călăraşi. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Călărași și la 67 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 792 de oameni. Satul Hîrbovăț a fost menționat documentar în anul 1730.

Citeşte mai departe