• 2011
  • page views Vizualizări

Împletitul din papură

Panou decorativAm menţionat mai sus de împletirea din nuiele de salcie. Pentru acest domeniu de artă este insuficient numai de a colecta materia primă din flora spontană, mai e necesar să avem grijă să cultivăm salcie de calitate şi în măsura posibilităţilor să o prelucrăm. Aceasta cere terenuri de pămînt. Însă în preajma satelor în flora spontană în locurile cu umezeală creşte papură, care este o materie primă plastică şi mai accesibilă pentru a împleti din ea diferite obiecte de uz casnic şi gospodăresc ş. a. Încă din epoca feudală populaţia din sudul Moldovei confecţiona pe războiul vertical rogojini de aşternut pe podea, de învelit iarna legumele, de căptuşit diferite uşi, şoproane etc. Din documente aflăm că meşterii rogojinari din raioanele de la sud vindeau rogojini, schimbîndu-le pe produse alimentare.

Specii de papură folosite la împletire. Sînt cunoscute două specii de papură din flora spontană, care sînt folosite la împletit. Ea creşte în zone de mlaştini, pe terenuri umede la margini de iazuri şi nu rezistă la inundaţiile de lungă durată, creşte în apropiere de stuf, care şi el la rîndul sau este o materie primă de valoare şi care pe timpuri avea o utilizare largă. Recent el este căutat pentru noile tehnologii de construire a locuinţelor ecologice şi calde. Înălţimea papurii ajunge pînă la 2-3 m, dar se foloseşte numai 1-2 m şi mai mult partea ce creşte în apă.

Recoltarea se face toamna, folosind o seceră specială „tarpan” sau „cosoare”. Mai întîi se întinde pe loc drept să se usuce timp de 2 săptămîni în medie, apoi se face snopi şi se leagă în cîteva locuri ca să nu se frîngă şi se duce acasă, unde este pusă în picioare pentru uscare, curăţată de frunze şi de partea care nu va merge la împletit, se aşează glugi şi se acoperă cu paie să nu se ude.

Procesul de prelucrare a papurii. Snopii uscaţi sînt desfăcuţi şi se selectează pe lungime, se foloseşte numai partea, care a crescut în apă. Urmează desfacerea papurii în funcţie de întrebuinţarea ei. Foile se desprind foaie cu foaie şi se aşează pe categorii. Pentru împletirea obiectelor mai delicate de galanterie (genţi, coşuleţe, piese decorative) se folosesc foile din „miezul şi inima” tulpinii de papură, iar cele mai groase pentru piese gospodăreşti. Foile se leagă uşor în snopi şi se pun în vase cu apă rece, iarna în apă caldă.

În continuare făşiile de papură se răsucesc şi se formează o sfoară de 0,5 cm grosime. Sfoara se formează la împletire prin suprapunerea fibrei mai subţiri cu alta mai groasă, care apoi se răsuceşte, astfel se obţine o sfoară uniformă, care se deapănă pe un mosor. Există un dispozitiv special pentru răsucire destul de simplu pentru o productivitate mică. În continuare sfoara răsucită din papură se foloseşte la împletirea diferitor obiecte: coşuri, sacoşe, rogojini, pălării, ciupici de baie, milieuri de masă, suporturi pentru ceainic, piese de birou şi m. a.

Unele modele de confecţionare a obiectelor din papură

Rogojini din papură. Din timpuri demult apuse locuitorii Moldovei confecţionau rogojini, care aveau o largă întrebuinţare: era aşternută pe podea, pe cuptor, se înveleau legumele, se căptuşeau şoproane, se agăţau la uşa grajdului să le fie mai cald vitelor ş. a. Cel mai întrebuinţat procedeu a fost ţesutul rogojinii pe războiul vertical, folosind metode simple. În calitate de urzeală se întindea sfoară răsucită din papură sau sfoară de cînepă, care se întindea pe stan în dependenţă de mărimea rogojinii. Împletirea se primea ca la ţesutul în două iţe. Drept urzeală servea firul răsucit, iar ca băteală se puneau făşii naturale de papură desfoliată, care se uneau astfel un capăt subţire şi altul gros, ca să se obţină o ţesătură de papură uniformă după grosime. La margini se întăreau capetele în jurul ultimilor 2 fire de urzeală. Fiecare fir al bătăturii se îndeseşte cu spata, se schimbă „rostul” şi se dă alt rînd de foi de papură, iarăşi se îndeseşte firul şi tot aşa urmează pînă se finisează. La capăt se îndeseşte bine, se slăbesc penele războiului şi se finisează. Se taie capetele urzelii şi rînd pe rînd se leagă cu nod cîte două fire împreună. Capetele se nivelează. Rogojina se usucă pentru a evita mucegăirea, deoarece tot timpul s-a lucrat cu papura umezită.

Papuci de baie din papură. La început se ia o planşetă de lemn de forma tălpii papucilor, peste ea se întinde urzeala perpendicular cu lungimea desenului. La mijlocul tălpii se împletesc 2 rînduri din 2-3 fire, apoi continuă împletirea pînă se acoperă toată talpa, lăsîndu-se loc la margine pentru trei rînduri, unde se face conturul tălpii. Se desface legătura urzelii de pe planşetă orientîndu-le pentru împletirea feţei, pentru care se foloseşte un calapod aşezat înăuntrul papucului. La finisare se împleteşte un tiv ca la talpă, firele se dau pe partea dosită şi se taie. Marginea se mai poate întări cu cusătură cu fire de papură.

Coş pentru piaţă. În dependenţă de dimensiunile, formele, decorul factural al coşurilor se folosesc metode de împletire. Cea mai des folosită metodă este împletirea după model de lemn. Pe o planşetă se întind vertical fire răsucite de papură ca „urzeală” sau le zicem „vergele”, la o distanţă de 0,5-0,7 cm, pe care le legăm provizoriu în spatele planşetei. La mijlocul lor începem să împletim cu trei fire pentru ca fundul sa fie rezistent, apoi continuăm cu două fire, care concomitent se răsucesc şi între ele pînă finisăm partea de jos. Se scoate planşeta şi se lucrează pe masă, făcînd un tiv la bază ca întăritură. Apoi continuăm împletitura pereţilor laterali cu două fire, la partea de sus, cînd finisăm din firele urzelii, facem o întăritură – o împletitură decorativă.

La finisarea obiectelor se curăţă firele în plus, se usucă la soare sau în camere aerisite, apoi se ambalează.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Mateuţi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1550
Populaţia:
2045 mii locuitori

Mateuţi este un sat şi comună din raionul Rezina. Mateuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume situat la o distanţă de 8 km de oraţul Rezina ţi la 129 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2045 de oameni. Satul Mateuţi este menţionat documentar la 3 aprilie 1550.

Citeşte mai departe