• 2011
  • page views Vizualizări

Croşetarea

Milieu

Împletitul horboţelelor sau croşetarea este o modalitate tehnico-decorativă de împodobire a produselor ţesute de uz casnic şi de înfrumuseţare a locuinţei, de decorare a pieselor vestimentare şi de ritual. Prin croşetarea dintr-un fir de aţă se pot crea şi textile integral împletite ajurat.

Arta de a croşeta oferă posibilitatea de a utiliza o gamă bogată de îmbinări de laţuri din firul de aţă şi procedee tehnice, care oferă ca rezultat o mare varietate de noi modele a pieselor croşetate. Acestea prezintă o preţioasă comoară de valori decorative exprimate prin simţul practic şi gustul artistic al artei populare moldoveneşti.

Acest gen de artă ca îndeletnicire casnică a femeilor, care mai tîrziu a devenit pentru unele un meşteşug artistic, are rădăcini timpurii. Practicarea împletitului cu cîrligul începe odată cu apariţia ţesăturilor, împletiturilor din papură şi fibre textile, a plaselor pentru pescuit, vînătoare ş.a.

Ca argumentare a împletitului timpuriu sînt atestările arheologice despre cîrligul de os, de metal, a căror formă în principiu s-a schimbat puţin și astăzi.

În epoca medievală croşetarea şi broderia deveniseră ocupaţii în atelierele mănăstireşti dintr-un şir de oraşe vestite, în casele domneşti şi centrele urbane. Din cele scrise este evidentă utilizarea unor modalităţi tehnico-decorative ca: alesul covoarelor, cusutul pe fir şi broderia pe vestimentaţie, articole din pînzeturi cu horboţele folosite în decorul casei mari, în componenţa zestrei fetelor, ca atribute de ritual în cadrul ceremoniilor de familie ş.a.

Pe parcursul secolelor al XVII-lea - XVIII-lea domeniul împletiturilor din fire textile, croşetăria de rînd cu broderia ca genuri decorative de artă populară ating un nivel înalt de dezvoltare. Despre arta populară a moldovenilor şi unele aspecte de înaltă autenticitate ne-au rămas un şir de informaţii ale călătorilor străini, unor personalităţi marcante în istoria Moldovei. Bogate materiale, care cuprind domeniul croşetării deţin colecţiile muzeale ale Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală, care asigură o bază documentară pentru sistematizări diferenţiale şi analitice.

 

Materiale şi procedee tehnice

Categorii de piese textile finisate şi împodobite prin croşetare

Ornamente croşetate şi limbajul lor simbolic

Localităţile Moldovei şi diasporei

Berlinţi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1671
Populația:
1559 locuitori

Berlinţi este un sat şi comună din raionul Briceni. Din componenţa comunei fac parte două localităţi: Berlinţi şi Caracuşenii Noi. Satul Berlinţi este situat la o distanţă de 14 km de oraşul Briceni, la 12 km de staţia de cale ferată Lipcani şi la 240 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1559 de oameni. Prima atestare documentară a satului Berlinţi datează din septembrie 1671. La acea  dată satul se numea Bîrlinţi şi era în componenţa ţinutului Hotin.

Citeşte mai departe