Broderii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Broderii

Hulubii și pomul vieții-simbolul familiei

Arta populară de înfrumuseţare a obiectelor textile are o istorie şi tradiţii seculare, fiind prezentă în viaţa moldovenilor din mediul rural şi urban pînă în zilele noastre.

Dragostea de frumos se manifestă la ei pretutindeni: în felul de a-şi împodobi locuinţa, modul de a se îmbrăca zilnic şi îndeosebi la sărbători. Dovada de împodobire a vestimentaţiei vine de la strămoşii noştri, găsite fiind unele monumente originale din antichitate. Pe columna lui Traian de la Roma şi monumentul triumfal de la Adamclisi din Dobrogea sînt săpate în piatră imagini ale dacilor în costume identice cu cele ale ţăranilor moldoveni. În diverse documente care datează din sec. XV-XVI (testamente, foi de zestre, etc.) sunt menționate piese textile pentru decorul interiorului, vestimentare, etc. Aceste descrieri ne oferă informații și despre procedeele tehnico-artistice de realizare și decorare a țesăturilor: alesul covoarelor, broderia costumelor, croșetatul dantelelor. Despre broderiile din trecut ne mărturisesc vestitele opere de tip covoare brodate realizate de Elena Voloşanca – fiica lui Ştefan cel Mare şi multe piese mănăstireşti şi haine ale slujitorilor bisericeşti. De asemenea se găsesc descrieri fragmentare, foi de zestre, informaţii ale călătorilor străini despre piese textile şi costum.

Un bogat şi original material etnografic documentar se păstrează în colecţiile muzeistice şi cercetările de teren, despre vestimentaţie şi piese textile împodobite cu decor prin intermediul cusăturilor şi broderiei, racordate la caracterul materiei prime şi funcţia obiectelor.

Arta populară de împodobire a obiectelor textile s-a dezvoltat pe parcurs de secole, însă cea mai originală şi bogată în tehnici de lucru şi motive decorative a fost în secolul al XVIII – prima jumătate a secolului al XIX-lea, cînd îndeletnicirile casnice şi atelierele meşteşugăreşti de pe lîngă mănăstiri şi casele boiereşti erau în deplină dezvoltare, cînd tradiţiile ţesutului şi broderiei erau înalt apreciate ca valori al statutului social-economic al fetelor tinere.

Analizînd tehnologia şi ornamentica broderiilor prin prisma istorică atestăm urme de influenţă orientală, europeană, slavă. Acestea se datoresc poziţiei geografice a Moldovei şi relaţiilor ei comercial-economice cu alte state în perioadele precedente.

Totodată cusăturile moldoveneşti, broderia şi-au păstrat un stil original cu variate procedee tehnice de realizare şi compoziţii ornamentale, cu motive şi nuanţe cromatice diverse.

Cusăturile decorative se folosesc ca şi în trecut la înfrumuseţarea vestimentaţiei, îndeosebi a cămaşelor femeieşti şi bărbăteşti de sărbătoare, la ţesăturile decorative din casa mare, pe unele obiecte albe pregătite ca zestre fetelor şi pentru „legătorile de nuntă”.

 

Arta acului – mijloc de ornamentare. Puncte de cusături şi broderie

Piese ornamentate cu cusături şi broderie netedă

Cusături şi broderii astăzi

Personalităţi

Localităţile Moldovei şi diasporei

Albineţul Vechi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1649
Populația:
2183 locuitori

Albineţul Vechi este un sat şi comună din raionul Făleşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Rediul de Sus, Rediul de Jos, Albineţul Vechi și Albineţul Nou. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Fălești și la 131 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2183 de oameni. Satul Albineţul Vechi a fost menționat documentar în anul 1649.

Citeşte mai departe