• 2011
  • page views Vizualizări

Tipologia clădirii

Casa de locuit, zona Răutului de jos

Evoluţia societăţii, progresul tehnic, specializarea şi diversificarea activităţilor umane, au condus la creşterea exigenţelorfaţă de organizarea spaţiului interior oportun desfăşurării unor anumite activităţi: trai, muncă, instruire, distracţie, spiritualitate, ceea ce a favorizat cristalizarea structurilor spaţial-planimetrice specifice pentru fiecare din aceste preocupări. În Moldova, ca şi în ţările europene, tipologia clădirilor s-a ramificat pe parcursul ascensiunii pe cale democratizării societăţii.

Această diversificare a arhitecturii a dat naştere la categorii, grupe şi tipuri de clădiri, iar ştiinţa care se ocupă cu studierea lor se numeşte tipologie arhitecturală. Fiecare clădire se înscrie într-un şir de clădiri similare, care se remarcă prin aspect aspect cvazisimilar, din cauza specificului utilizării lor.

Biserica satul Onițcani, raionul Criuleni

Tipologia clădirilor nu înseamnă repetarea unor soluţii arhitecturale considerate optime, din punct de vedere al organizării funcţionale, al construcţiilor, cu avantaje de efect economic prin folosirea proiectelor-tip (proiect-model). Arhitectura ca gen al artelor vizuale, nu acceptă repetarea formelor arhitecturale, cu toate că în practica de proiectare, sînt utilizate proiecte model, recomandate pentru edificare, cu modificarea soluţiilor decorativ-plastice ale aspectului exterior. În unele perioade din istoria Moldovei a fost exagerată utilizarea proiectelor repetate după modele, dar în perioada actuală, se proiectează individual, mai ales acele clădiri care au importanţă urbanistică şi o pondere monumentală deosebită.

Tipologia clădirilor însumează patru mari categorii:    

     1. Clădiri civile
     2. Clădiri de cult
     3. Edificii de apărare
     4. Clădiri industriale
     5. Construcţii inginereşti

I. Clădirile civile includ locuinţe şi clădiri cu destinaţie publică.

I.1. Locuinţele sînt de cinci tipuri:     

     1. Locuinţa populară
     2. Locuinţa nobiliară sau Conacul boieresc
     3. Locuinţa urbană
     4. Locuinţa urbană nobiliară
     5. Vilele de vacanţă

Sediul Băncii EuroCreditBank

I.2. Clădirile cu destinaţie publică. Sînt de mai multe tipuri, acestea avînd tendinţa de multiplicare şi diversificare pe parcursul istoriei. Conform nomenclaturii clădirilor publice, în Moldova sînt construite nouă grupe de edificii publice, fiecare cu tipurile proprii:   

   1. Clădiri administrative: sediul guvernului şi ministerelor; organizaţiilor de partid şi publice; sediile instituţiilor bancar-financiare, de cercetări ştiinţifice şi de proiectări inginereşti, economice şi tehnologice, etc.
   2. Clădiri cu menire culturală. Din numărul acestor clădiri în Moldova au fost construite teatre, cinematografe, circ, filarmonică, sala cu orgă, etc.
   3. Clădirile cu destinație sportivă. În Moldova, în fiecare localitate urbană au fost construite stadioane. În oraşele mari sînt amenajate complexe pentru educaţie fizică cu săli pentru atletism, gimnastică artistică, bazine de înot, cort de tenis, patinoar, etc.
   4.  Clădiri cu destinatie educațională: creşe, grădiniţe, şcoli, licee, colegii, universităţi şi laboratoare.
   5.  Clădiri cu detinație curativă: spitale, ospicii (spital de psihiatrie), clinici de stat şi particulare, pensiuni şi sanatorii, policlinici, profilactorii, farmacii.
   6.  Clădiri de iluminare culturală: cămine culturale, case de cultură, biblioteci, lectorii, muzee.
   7.  Claădiri pentru comerț: prăvălii, magazine universale, hale.
   8.  Clădiri comunale restaurante, cantine, cafenele, baruri, frizerii, băi, spălătorii.
   9.  Clădiri pentru transporturi : gară feroviară, staţii de cale ferată, depou de tramvai, port fluvial, autogară, aeroport.  II. Clădiri de cult. Includ clădiri aparte şi complexe alcătuite din cîteva clădiri.

Hidrocentrala de la Dubăsari

II.1. Clădiri aparte:
       1.  Biserici ortodoxe
       2.  Paraclise ortodoxe.
       3.  Clopotniţe.
       4. Biserici apostolice armeneşti.
       5. Paraclise armeneşti
       6. Biserici catolice.
       7. Paraclise catolice.
       8. Biserici luterane (Kirhe).
       9. Sinagogi.
      10. Biserici lipoveneşti.
      11. Case de rugăciuni.    

II.2. Complexe de clădiri:
       1. Mănăstiri ortodoxe
       2. Schituri ortodoxe
       3. Complex din biserică cu clipotniţă aparte.
       4. Mănăstiri lipoveneşti.
       5. Complexe ale sinagogilor III. Clădiri de apărare
       1. Cetăţi
       2. Castel
       3. Turnuri
       4. Valuri

Pod peste Răut, s. Ustia, Criuleni

 III. Clădiri industriale:
     1. Hambare, gropi subterane, coşare, sîsîiace
     2. Mori de vînt, de apă, cu aburi și electrice
     3. Crame
     4. Morile cu aburi
     5. Elevatoare
     6. Fabrici de vinuri
     7. Centralele energetice

IV. Construcţii inginereşti:
    1. Castele de apă
    2. Poduri
        a. podul de piatră, peste r.Vilia, s. Teţcani, Briceni, sf. Sec. XVIII,.
    3. Antene TV

Localităţile Moldovei şi diasporei

Hădărăuţi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1422-1432
Populația:
2055 locuitori

Hădărăuţi este un sat şi comună din raionul Ocniţa. Hădărăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Hădărăuţi este situat la o distanţă de 12 km de oraşul şi staţia de cale ferată Ocniţa şi la 250 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2055 de oameni. Prima menţiune documentară a satului Hădărăuți (la acea dată Hodoracinți) din ținutul Hotin, datează între anii 1422 și 1432.

Citeşte mai departe