• 2011
  • page views Vizualizări

Monumentele de arhitectură

Cetatea de la Soroca

Denumirea „monument” provine la latinescul „memento”, ce înseamnă „memorie”, avînd sensul, prin extensie, „aducere aminte”. Monumentele de arhitectură se impun atenţiei publice prin calităţile lor artistice: proporţii, modalitatea de a prelucra şi pune în operă materialul de construcţie, valoarea decoraţiei plastice, cît şi prin particularitatea lor de a reprezenta epoca istorică în care au fost construite. Monumentul de arhitectură poate fi atît o clădire păstrată şi utilizată în continuare, precum şi vestigiile arhitectonice puse în valoare prin săpături arheologice, ruinele unor aşezări sau construcţii, păstrate în stare fragmentară ori în stare de ruină, care evocă realităţile din trecut.

În Republica Moldova monumentele de arhitectură sînt protejate prin „Legea privind ocrotirea monumentelor” (22.06.1993), elaborată în conformitate cu legislaţia europeană, în care este stipulat: “Monumente sînt obiecte sau ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale”. O completare a legislaţiei de ocrotire a monumentelor a fost adusă de „Legea culturii” (27.05.1999) şi de „Convenţia privind protejarea patrimoniului mondial cultural şi natural”, ratificată în 2002 de către Republica Moldova. Aceste acte legislative au constituit suportul juridic privitor la aspectele ocrotirii, restaurării şi protecţiei monumentelor de valoare artistică şi istorică de pe teritoriul Republicii Moldova.

Mănăstirea Sucevița, jud. Suceava

Monumentele de arhitectură sînt clasate în trei categorii: universală, naţională şi locală. În Republica Moldova monumentele de arhitectură de valoare naţională, sînt înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova, întărit de Parlament, iar monumentele de arhitectură de valoare locală sînt luate la evidenţă şi întărite în Registre de organele administraţiei locale.

Toate monumentele, situate pe teritoriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei cultural şi natural, se află sub protecţia statului. Monumentele de arhitectură reprezintă bunuri imobile, clădiri aparte sau ansambluri de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural, care, datorită arhitecturii, unicităţii şi integrităţii lor în peisaj, au valoare din punct de vedere istoric, artistic sau ştiinţific; situri: lucrări ale omului sau opere rezultate din conjugarea acţiunilor omului cu natura. Monumentele nu sînt discriminate după criteriul cronologic, etnic, confesional sau de altă natură. Valoarea estetică, funcţională sau materială a monumentului este subsidiară faţă de calitatea de mărturie istorică.

Monumentele de arhitectură din Moldova datează începînd din preistorie, cuprind perioada antică, medievală modernă şi contemporană. Sînt considerate monumente de arhitectură toate mărturiile arhitectonice de pînă la 1812. Clădirile şi ansamblurile, valoroase din punct de vedere artistic sau tehnic, realizările arhitecţilor notorii, edificiile construite în epoca contemporană, pot fi clasate drept monumente de arhitectură după împlinirea a 50 de ani de la terminarea construcţiei. În conformitate cu Anexa la Legea monumentelor ..., în anul 1993, în Republica Moldova se aflau 5698 de monumente istorice, arhitectură şi artă monumentală, incluse în Registrul de Stat, cu statut de „monument protejat”. În multe cazuri legislaţia nu a fost aplicată, multe monumente de importanţă naţională fiind distruse sau renovate fără coordonarea obligatorie cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Printre acestea se află cîteva zeci de biserici de lemn din secolele XVIII- XIX care au fost demolate sau incendiate, aceiaşi soartă fiind urmată de mai multe monumente de arhitectură de importanţă naţională din Chișinău şi alte localităţi ale republicii. Reieşind din faptul, că în ultimii 20 de ani nu au fost realizate deplasări de cercetare pe teren, situaţia privitor la starea şi existenţa mai multor monumente ale Patrimoniul cultural imobil la categoria „Monumente de arhitectură” nu este cunoscută. Proiectul www.moldovenii.md planifică să contribuie alături de autoritățile publice și societatea civilă la activitatea de protejare a monumentelor de arhitectură.

Schitul Peștera, sat. Butuceni

Monumentele de arhitectură se împart după tipologie în: arhitectura civilă (locuinţe, edificii publice), de cult religios (biserici creştine şi eterodoxe, complexe monastice şi schituri rupestre, sanctuare), arhitectura fortificată (de apărare); arhitectura industrială, construcţii inginereşti, arhitectura peisagistică, monumente arhitecturale.

Arhitectura peisagistică este reprezentată prin conacele cu parc de la Ţaul, Rediu Mare, Pavlovca, etc., parcurile şi grădinile publice din oraşe, unde arhitectura şi natura formează o integritate armonioasă.

Arhitectura clădirilor civile se formează în corespundere cu exigenţele funcţionale specifice utilizării lor, de unde rezultă varietatea aspectului lor spaţial-volumetric. Clădirile civile se compun din locuinţe şi edificii publice.

Arhitectura locuinţei este prima şi cea mai veche expresie a arhitecturii, începînd cu adăposturile naturale amenajate sumar de om, ajungînd cu timpul la mostre cu valoare artistică datorită armoniei cu natura, confortului oferit locatarilor.

Arhitectura locuinţei este cunoscută sub diverse forme: casa populară sau tradiţională, casa urbană, casa de raport, imobilul cu apartamente, curtea boierească, conacul, palatul aristocratic cu grădini peisagistice, vila urbană şi vila suburbană, hoteluri, cămine, case de vacanţă.

Edificiile publice au apărut concomitent cu democratizarea societăţii, creşterea nivelului de trai, cultură şi instruire. Tipurile de clădiri publice sînt diverse: administrative şi a diverselor organizaţii şi instituţii sociale şi politice, săli de spectacole şi concerte, centre comerciale şi de alimentaţie publică, complexe sportive, gările auto, feroviare, aeroporturi; stabilimentele curative şi de instruire, etc.

Arhitectură religioasă. Toleranţa religioasă a poporului moldovenesc este evidentă prin prezenţa lăcaşurilor de cult ale minorităţilor etnice: bisericilor romano catolice şi evanghelice, a sinagogilor şi a caselor de rugăciuni.

Complexele monastice din Moldova sînt comunităţi ale credincioşilor, bazate pe gospodăria naturală, cunoscute de la sfîrşitul secolului al XIV-lea. Primele mănăstiri au fost fondate la poalele Carpaţilor – Bistriţa, Neamț, Moldovița, Humor. Pe teritoriul Republicii Moldova cele mai vechi mănăstiri sînt atestate la inceputul secolului al XV-lea - Căpriana, Vărzărești.

Castel de apa cu foișor de foc, Chișinau

Arhitectura rupestră este constituită din lăcaşuri de cult, majoritatea lor incerte după origine şi vechime, utilizate cu intermitenţe pînă în perioada modernă. Sînt complexele săpate în malul înalt al Nistrului lîngă satele Saharna, Socola, Ţîpova, Japca, Molovata. În aflorimentele malurilor Răutului au fost amenajate complexe rupestre locative.  Arhitectura fortificată este reprezentată prin cetăţile medievale, parte componentă a sistemului de apărare a Moldovei, construite în locurile vulnerabile de intrare pe teritoriul ţării. La vest se aflau cetăţile: Neamţ, Şcheia, Roman, la vadurile Nistrului – cetăţile din oraşele Hotin, Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Albă; la Dunăre – în oraşul Chilia, pe Răut – Orheiul Vechi. Din perioadă utilizării cetăţilor bastionate s-a păstrat bastionul Vladimir de la cetatea din Tiraspol, construit în perioada extinderii Imperiului Rus, întăriturile din jurul cetăţii medievale de la Tighina.

Arhitectura industrială este alcătuită din arhitectura instalaţiilor populare şi profesioniste. În Republica Moldova sînt cunoscute morile de vînt şi de apă, oloiniţele, cramele, podurile, etc. În trecut erau mori plutitoare (pe Nistru), mori puse în mişcare de cai. Arhitectura industrială profesionistă este cunoscută începînd din perioada modernă, cînd au fost construite primele întreprinderi industriale capitaliste: morile şi oloiniţele cu motor electric, castele de apă, elevatoarele, etc.

Construcţiile inginereşti au apărut ca forme spaţiale, utilizabile fără prezenţa permanentă a omului: poduri, castele de apă, emiţătoare TV, etc.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cucioaia Nouă

Statut:
Sat
Prima atestare:
sec. XX
Populația:
25 locuitori

Cucioaia Nouă este un sat din cadrul comunei Ghiliceni, raionul Teleneşti. Localitatea se află la distanţa de 18 km de oraşul Teleneşti şi la 88 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 25 de oameni. Satul Cucioaia Nouă a fost înființat la începutul secolului XX.

Citeşte mai departe