Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Răzvrătirea lui Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574)

Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574)Domnia lui Ion Vodă cel Cumplit, Viteaz, Tiran (1572-1574) este interpretată diferit în sitoriografie. „Acest loan Voievod al cui fecior era sau de unde se trage neamul lui nu se ştie de istov. Hronicul Moldovei, Urechea zice că s-ar trage din armeni”.

A hoinărit acest viitor domn prin mai multe ţări. Cunoscînd mai multe limbi, l-a însoţit pe solul Poloniei la Istanbul. Petrecînd destulă vreme acolo, făcînd şi negustorie, a intrat, puţin cîte puţin, în aşa dragoste la turcii cei mari, încît a ajuns a fi şi dragoman (traducător) mare al Porţii Otomane. Fiind însă intrigant groaznic, lucra în taină pentru a căpăta domnia Moldovei. Adus la tronul unei ţări istovite, Ion Vodă (Armanul) a năzuit să menţină legăturile cu Polonia. Ca negustor, a intenţionat să învioreze comerţul. A bătut monedă de aramă, avînd pe avers chipul său cu inscripţia „Omeц, Moлдовей”, pe revers - stema ţării, data 1573 şi legenda „Acce (гocnoд) xepeгue Moлдовей”. În treburile interne „Ion Vodă se arată deodată pre voia ţării, însă pre urmă pe toţi domnii (boierii) au covîrşit cu vrăjmăşia şi morţi cumplite”.

În aceste împrejurări sultanul a cerut domnului Moldovei să dubleze suma haraciului. Ion Vodă (Armanul) „cu boierii care-i avea tirani ca şi dînsul” (N. Costin), a refuzat să plătească tributul. Turcii l-au mazilit şi l-au numit domn pe Petru Şchiopul.

Răzvrătindu-se împotriva turcilor, domnitorul a cerut ajutor de la cazaci... Oastea turco înainta, aducîndu-l la tronul Moldovei pe Petru (Şchiopul). Oastea moldovană condusă de Ion Vodă zdrobeşte (14.04.1574) armata turco-valahă - Bătălia de la Jilişte (lîngă Focşani).

„Pe urmă Ion Vodă a stăpînit şi cetatea Brăila, unde a tăiat turci de laolaltă (...) fără a lăsa un suflet viu dintr-înşii, apoi a mai luat de la turci Chilia şi Akkermanul, arzîndu-le”. Ameninţat din sud de turci, din răsărit de tătari, afurisit de boieri, Ion Vodă se retrage. „În această vreme dar Alexandru voievod adunînd oaste multă în Valahia şi venind asupra lui Vintilă Voievod Moldovanul l-au biruit în război şi l-au omorît”.

Apoi a avut loc încăierarea oştilor turco-valaho-tătare cu moldovenii şi cazacii la Cahul (10.06.1574). „S-au încleştat în groaznic război, - scrie Manolaki Drăghici, - şi, în sfîrşit, tot Ion Voievod a biruit pre turci, omorînd o mulţime, dar fără folos i-a fost, că s-a trădat de către boieri în mîna turcilor pentru ura ce aveau asupra lui”. Sub presiunea armatelor turco-valaho-tătare, oastea moldo-cazacă se retrage spre Roşcani. Aici moldovenii sprijiniţi de cazacii hatmanului Svercevskii a fost încercuiţi de către turci, valahi şi tătari. Moldovenii şi cazacii, trădaţi de boierii moldoveni, au fost învinşi. Ion Vodă cel Viteaz a căzut în luptă.

Aşa se prezintă domnia lui Ion Vodă (1572-1574) în viziunea primilor istorici moldoveni, aşa este oglindită ea în documentele ce au rezistat vremii. Fără a pune la îndoială cele consemnate de Gr.Ureche, M.Costin, N.Costin, M.Drăghici despre lăcomia, tirania, cruzimea lui Ion Vodă, concluzia că la Jilişte, Cahul, Roşcani dînsul a avut o ţinută destoinică şi a căzut în bătălie, luptîndu-se vitejeşte cu duşmanii de pe atunci ai Moldovei - turci, valahi, tătari - este acceptată de toţi cercetătorii.

B. P. Haşdeu, N.Iorga l-au numit „cel Cumplit” în chip admirativ: „straşnic”, „teribil” cu duşmanii Moldovei. C.Giurescu a şters orice nuanţă distonantă: l-a supranumit pe Ion Vodă – „cel Viteaz”.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Halahora de Sus

Statut:
Sat
Prima atestare:
1573
Populația:
1147 locuitori

Halahora de Sus este un sat şi comună din raionul Briceni. Din componenţa comunei fac parte trei localităţi: Halahora de Jos,  Halahora de Sus, Chirilovca. Satul Halahora de Sus se află la o distanță de 15 km de oraşul Briceni, la 36 km de staţia de cale ferată Ocniţa şi la 223 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1147 de oameni. Prima atestare documentară a satului Holohoreni din ţinutul Hotin datează din mai 1573.

Citeşte mai departe