Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

De la sat la voievodat, ţară

Ştirile documentare şi relatările cronicăreşti reflectă perioada relativ tîrzie a dezvoltării obştii săteşti volohe. Ansamblul datelor istorico-sociale, rezultatele cercetărilor demonstrează că populaţia est-carpatică în plan social era organizată în obşti săteşti: sat, mai rar ̶ cătune cu o anumită autonomie. Cîteva obşti alcătuiau un cnezat/voievodat, apoi aşa-numita ţară „pămînt, teritoriu”, ulterior „ţară”. Institutele de bază ale organizării politice erau voievodatele, unităţi administrativ-teritoriale premergătoare Ţării Moldovei, care va apare la mijlocul secolului al XIV-lea. La început conducerea obştilor, uniunilor de obşti se alegea. Mai tîrziu ea a devenit ereditară şi se făcea după normele dreptului voloh.

Asupra sistemului de orînduire socială a Moldovei din perioada prestatală o influenţă evidentă a exercitat stăpînirea în veacurile IX-XI pe malurile Dunării de Jos a Ţaratului Bulgar, realitate ce şi-a găsit expresie în terminologia moldovenească feudală: angărie, baştină, boier, bir, vislujenie, vistier, voievod, vornic, gloabă, grămătic, dajdie, danie, dedină, desetină, jupan, catastih, chelar, clacă, clucer, comis, comornic, cuplenie, cămară, logofăt, liude, ocină, paharnic, privilie, prădalică, spătar, stolnic, sulger, hrisov, сeasnic ş.a. sînt de origine bulgară.

În condiţii noi (ale feudalismului timpuriu), la o nouă fază (prestatală) de dezvoltare comunitatea de la răsărit de Carpaţi cu numele moldoveni, s-a consolidat etnic, dar s-a diferenţiat social.

Tendinţa tot mai evidentă de unire a diferitelor obşti (agrare, păstoreşti) în uniuni comasate cnezate, voievodate, situate nu numai în lunci ci şi de-a lungul unor rîuri, concentrarea pămînturilor valorificate şi a altor bunuri în mîinile căpeteniilor cnezatelor, voievodatelor, trebuinţa de a apăra permanent aşezările, averea comună, hotarele voievodatelor; divizarea şi specializarea muncii, acumularea articolelor de meşteşugărie, ceea ce dicta schimbul de mărfuri şi bătătorirea drumurilor comerciale, creşterea demografică în ţinuturile est-carpatice − toate acestea în ansamblu au condiţionat schimbări calitative radicale ̶ constituirea în spaţiul carpato-nistrean a organizaţiei social-politice supreme, care va intra în istorie cu numele Moldova, Statul Moldova.

Premisele instituţiilor puterii politico-administrative supreme în anumite forme şi în hotarele unui teritoriu determinat cu o populaţie ce-şi manifestă conştient apartenenţa la această formaţiune, premisele Statalităţii Moldoveneşti îşi fac apariţia pe la sfîrşitul veacului al XIII-lea. Către mijlocul secolului următor procesul de comasare a uniunilor de obşti săteşti − cnezate, voievodate a cuprins partea nordica a perimetrului Carpato-Nistrean. Căpeteniile cnezatelor, voievodatelor îşi sporeau împuternicirile administrative, judecătoreşti, fiscale şi militare, treptat îşi însuşeau o parte din produsul comun, îşi lărgeau domeniile, pe care le apărau, formînd din membrii obştii drujine ce erau sub comanda lor.

Dispunînd de astfel de pîrghii ale puterii administrative, judele/cnezul de ieri devenea voievod cu împuterniciri judecătoreşti şi militare. Astfel de căpetenie supremă (voievod) al voievodatului din nord-vestul Carpato-Prutean, potrivit tradiţiei populare şi ştirilor din letopiseţele moldo-slavone, era Dragoş, venit în aceste ţinuturi, unde din cele mai vechi timpuri locuiau strămoșii moldovenii .


Localităţile Moldovei şi diasporei

Albina

Statut:
Sat
Prima atestare:
1775
Populația:
879 locuitori

Albina este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Mereni, Albina și Fetiţa. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Cimișlia și la 55 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 879 de oameni. Satul Albina a fost menționat documentar în anul 1775.

Citeşte mai departe