Filtru pe categorii

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost domn în Moldova în mai – septembrie 1600.

Cronica oficială îl arată pe Mihai Viteazul ca fiind fiul natural al lui Pătraşcu cel Bun, i se cunoaşte cu certitudine mama, hangiţa Tudora din Cetatea de Floci, călugărită ulterior ca Theofana.

În tinereţe, Mihai Viteazul s-a îndeletnicit cu negustoria şi odată cu intrarea în dregătorii acumulează moşii importante în Oltenia. În toamna anului 1593, cu acordul Porţii, susţinut de unchiul său Iane Banul, de boierii Buzeşti şi de Cantacuzinii din Istanbul, Mihai devine domn al Valahiei. În momentul ocupării tronului, dependenţa ţării faţă de turci se agravase, dar situaţia internaţională era favorabilă declanşării luptei antiotomane.

În Balcani, mişcările de eliberare se intensificau, iar în Apus, din iniţiativa Casei de Austria, Papalitatea, Spania şi ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara, constituiseră Liga Creştină, la care aderaseră atît principele Transilvaniei Sigismund Bathory, cît şi Aron Vodă, domnul Moldovei (16 august 1594). Urmărind eliberarea ţării, Mihai aderă din proprie iniţiativă la Ligă. Lupta antiotomană este declanşată la 13 noiembrie 1594, cînd lichidează creditorii turco-levantini şi o unitate militară otomană din Bucureşti. Ulterior, teritoriul Valahiei a fost curăţat de turcii care staţionau aici. Operaţiunile militare au fost apoi extinse pe linia Dunării.

Obține o serie de victorii asupra otomanilor la Călugăreni, la Cladova, Vidin şi Nicopole. Schimbările de domnie din Moldova, unde tronul fusese ocupat de Ieremia Movilă (1595), şi din Transilvania, unde Andrei Bathory i-a luat locul lui Sigismund Bathory (1599), au creat o şituaţie periculoasă pentru Mihai, atît domnul Moldovei, cît şi principele Transilvaniei, fideli Poloniei şi adepţi ai colaborării cu Imperiului Otoman, fiindu-i ostili. În condiţiile în care se contura riscul îndepărtării sale de pe tron şi anulării rezultatelor obţinute pe plan extern, Mihai Viteazul preia iniţiativa militară şi trece la acţiune împotriva adversarilor săi. În toamna anului 1599 pătrunde în Transilvania. Forţele sale trec munţii şi în bătălia de la Şelimbăr (1599) obţin victoria asupra lui Andrei Bathory. 

La 1 noiembrie 1599, Mihai intra în Alba Iulia, fiind proclamat principe al Transilvaniei. Campania împotriva lui Ieremia Movilă a debutat în martie 1600. Forţele lui Mihai Viteazul pătrund în Moldova în trei coloane - prin pasul Oituz, prin pasul Rodna şi pe valea Siretului - silindu-l pe Ieremia Movilă şi pe susţinătorii săi interni şi polonezi să se retragă la Hotin. La sfîrşitul lunii mai întreaga Moldovă se afla sub stăpînirea lui Mihai Viteazul, care unea astfel sub sceptrul său cele trei Moldova, Valahia și Transilvania. Aceasta însă venea în contradicție cu planurile Habsburgilor, Poloniei şi Imperiului Otoman. Ostilităţii celor trei puteri li se adăuga cea a nobilimii maghiare din Transilvania care, nemulţumită de a avea în frunte un principe valah, se răscoală în septembrie 1600. Nobilimea maghiară şi aliatul său, generalul imperial Basta, obţin victoria în confruntarea cu Mihai Viteazul de la Mirăslău (1600).

Nici boierimea moldoveană nu vedea cu ochi buni venirea lui Mihai pe tronul Moldovei. Nobilimea locală își vedea astfel amenințate vechile drepturi și privilegii, mai mult nu agrea ideea unui prinț valah la cîrma Moldovei. Intrigile Movileștilor care caută susținere în Polonia conduc la aceea că hatmanul polonez Jan Zamoyski pătrunde în Moldova, unde îl reinstalează pe Ieremia Movilă şi îşi continuă marşul în Valahia, unde voia să îl pună domn pe Simion Movilă.

În faţa ofensivei polone, Mihai trece rapid munţii spre a o anihila, dar este înfrînt succesiv la Năieni (12 octombrie), Ceptura (14 octombrie), Bucov (20 octombrie) şi Curtea de Argeş (25 noiembrie). La 19 august 1601 în tabăra de lîngă Turda generalul imperial Basta îl asasinează pe Mihai Viteazul.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Valea Mare

Statut:
Sat
Prima atestare:
1803
Populația:
1564 locuitori

Valea Mare este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Buzduganii de Sus, Buzduganii de Jos, Valea Mare și Morenii Vechi. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Ungheni și la 111 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1564 de oameni. Satul Valea Mare a fost menționat documentar în anul 1803.

Citeşte mai departe