Filtru pe categorii

Miron Barnovschi

Miron Barnovschi a avut două domnii în Moldova (1626 - 1629; aprilie 1633 – 2 iulie). Este nepotul starostelui de Cernăuţi Toma Barnovschi și fiul marelui postelnic Dumitrașu Barnovschi. Mama lui Miron Barnovschi era nepoată de soră a domnitorilor Ieremia și Simion Movilă și a Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă. Rudă cu Movileştii, Miron Barnovschi a deţinut mai multe demnităţi în Sfatul Domnesc, printre care hatman şi portar al Sucevei, în timpul lui Radu Mihnea. Acesta, grav bolnav în ultimii doi ani de domnie, i-a permis lui Miron Barnovschi să deţină un rol important în conducerea statului. După moartea lui Radu Mihnea, la 13 ianuarie 1626, Miron Barnovschi a fost ales domn de marii boieri ai Moldovei. Aceștia au ținut seama de faptul că era „fără coconi”, deci nu prezenta primejdia stabilirii unei domnii ereditare. După preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă voevod". Totuși, Miron Barnovschi a fost nevoit să cumpere bunăvoința Porții plătind 100 000 corоane sultanului și 50 000 caimacamului.

Miron Barnovschi a promovat o serie de măsuri favorabile în parte boierimii mici și curtenilor, precum și țăranilor. Așezămîntul lui Miron Barnovschi din 1628 a fost întocmit într-o mare adunare, la care au luat parte boierii mari și mici, mazilii, fiii de boieri de țară, căpeteniile militare. Așezămîntul cuprindea prevederi diferite, cu character social, fiscal, administrative, unele favorabile boierimii mari, altele boierilor mici, curtenilor și altele privind pe țărani. Se fixa  un nou termen de prescriere a urmăririi vecinilor fugari: cei fugiți de 7 ani, din vremea războiului de la Hotin din 1621, nu vor mai fi urmăriți, ci se vor putea întoarce de peste hotare sau de la locurile de refugiu din țară ca oameni liberi. Pentru a opri procesul de depopulare a țării domnul a dat numeroase privilegii de slobozii, acordînd scutiri temporare de dări celor care se așezau în acele sate. În schimb vecinii care se strămutaseră fără învoire după 1621 urmau aq fi readuși la stăpînii lor. Înființarea unor noi slobozii și  înlesnirile fiscale acordate au avut rezultate positive. După cum scrie Miron Costin: „au venitu fără zăbavă țara la hirea sa și pînă la anu s-au împlutu de tot bivșugul și s-au împlut de oameni”.

În politica externă Miron Barnovschi s-a orientat spre Polonia. În septembrie 1626 s-a căsătorit cu fiica castelanului de Cameniţa. Miron vodă a căpătat indigenatul în Polonia și dobîndi moșii în acea țară. El a acordat privelegii speciale negustorilor poloni, care au fost chemați la iarmaroacele din Moldova. El ținea la curent coroana polonă cu toate mișcările turcilor și tătarilor. Prin mediațiunea lui Miron Barnovschi, în 1627, a fost împiedicată izbucnirea unui nou război turco-polon. 

Cînd turcii i-au cerut lui Miron Barnovschi noi sume de bani, cărora nu le putea face față, el s-a retras pe moșiile sale în Polonia.

La urcarea în scaun a lui Alexandru Coconul, în 1629, Miron Barnovschi, refugiat în Polonia, încearcă să reia domnia, ajutat de hatmanul Necoriță, dar este respins de oastea domnească.

Abia în primăvara anului 1633 Miron Barnovschi-Movilă a revenit în ţară, la chemarea boierilor, care îl aleg ca domn. Pentru a obține recunoașterea Înaltei Porți, acesta, împreună cu mai mulți boieri, merse la Constantinopol. Însă otomanii nu doreau restabilirea influenței polone în Moldova, astfel încît la Constantinopol Miron Barnovschi a fost învinuit de trădare închis în groaznica citadelă Şapte Turnuri și executat la începutul lui iulie 1633. În timpul detenției, Miron Barnovschi și-a redactat testamentul, prin care cerea să fie îngropat la Mănăstirea Dragomirna. Miron Costin descrie moartea voievodului moldovean: "era Barnovschi vodă, om cu frica lui Dumnezeu, de carele mărturisea Toma vornicul, fiind postelnic al doilea la dînsul, că-n multe nopţi l-au zărit la miezul nopţii îngenuncheat în faţa icoanei, la rugă cu mare osărdie. Era la firea sa Barnovschi vodă trufar şi la portul hainelor mîndru; iarăşi la inimă foarte drept, blînd şi nelacom. Mănăstiri şi biserici, cîte au făcut în aşa scurtă vreme, nici un domn n-au făcut.... fost-au pierirea lui Barnovschi vodă în anul 7141 (1633) iunie... deci au slobozit pe Costin, postelnicul cel mare, ce era pe atunci la Barnovschi vodă de au mers şi au luat trupul dinaintea curţii împărăteştişi l-au adus la Patriarhie, şi acolo pe scurt, precum au lăsat vremea de atunci întru aceeaşi noapte l-au îngropat; apoi de acolo spun că i-au fi adus osemintele în ţară Vasile Vodă." Dorința lui Barnovschi vodă a rămas neîndeplinită, locul înhumării sale fiind necunoscut.

Miron Barnovschi a ctitorit mai multe locașe religioase. A ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iași (1627), Mănăstirea Bîrnova (1629) din satul Bîrnova (ținutul Iași), Biserica Sfîntul Ioan din Iași, terminată de Vasile Lupu în 1635, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Hangu (1629) de pe Valea Bistriței, Neamț, a contribuit la construcția bisericii Stavropighiei din Liov (1631). După cum scrie Miron Costin: "Şi domnea acest Barnovschi vodă cu mare fericire ţării, stînd tot de-a cîrmui cu chiverniseală ţara şi de a face lucruri dumnezeieşti;.... Mănăstirea Dragomirna o au săvîrşit fiind urzită de Crimca Mitropolitul fiind aproape de tîrgul Sucevei".

Localităţile Moldovei şi diasporei

Dumitreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1854
Populația:
585 locuitori

Dumitreni este un sat din cadrul comunei Alexeevca, raionul Floreşti. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Florești și la 141 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 585 de oameni. Satul Dumitreni a fost înființat în anul 1854.

Citeşte mai departe