Cebotari Maria

Născută la 10 februarie în anul 1910 la Chişinău.

În anul 1929 − a absolvit Conservatorul din Chișinău. Începînd cu anul 1929, a studiat la Berlin. În anul 1931 a debutat la Dresda (Mimi din „La Boheme”) şi Festivalul de la Salzburg în „Orfeu şi Euridice”, de C. Gluck. În anii 1932-1949 − primadonă la  opera din Dresda, Berlin şi Viena, interpreta principală a rolurilor de soprano în operele de W. A. Mozart, R. Strauss, G. Verdi si G. Puccini. Ultimul rol interpretat de cîntăreaţă pe data 31 martie 1949 a fost Laura în opereta „Studentul cerşetor".

Repertoriul ei a inclus opere de W. A. Mozart (Susanna şi Contesa din „Nunta lui Figaro”, Zerlina şi Anna Donna din „Don Giovanni”, Constanza în „Răpirea din Serai”) şi Richard Strauss (Daphne în opera omonimă, Sophie în „Cavalerul rozelor”) şi Giuseppe Verdi (Violetta din „Traviata”), şi Giacomo Puccini (Cio-Cio-San din „Madame Butterfly”), „Turandot”, „Salome”.

De la 12 ani fetiţa Maria cînta în corul Catedralei mitropolitane din Chişinău sub bagheta reghentului A. Iacovlev. De aici a ajuns la Conservatorul din Chişinău unde cu ea sa ocupat maestro Afanasiu în anii 1924-1929.

Cariera de cîntăreaţă profesionistă a început-o în echipa lui A. Vîruboi unde Maria înterpreta cîntecele ţigăneşti în spectacolul "Cadavrul viu" după L. N. Tolstoi. Măritînduse după Vîrubov Miria pleacă cu el în turneu la Bucureşti şi Paris după ce Vîrubov închee un contract cu firma cinematografică germană UFA şi se aşează cu traiul la Berlin. Aici Maria începe cariera sa cinematografică. La norocul ei în aceşţi ani cinematografia a căpătat vocea şi a devenit sonoră.

La Berlin Maria a absolvit Şcoala muzicală superioară sub conducerea profesorului Oscar Daniel şi este invitată în calitate de solistă la Teatrul de operă din Drezda. Debutul ei la această operă a fost în anul 1931 cu interpretarea partidei Mimi în opera lui G. Puccini "Boema". Anume din Drezda începe calea de triumf a Mariei prin Germania şi Austria unde în toate oraşele e primită cu deosebită căldură şi atenţie. După aceasta începe primul său turneu prin mai multe scene de operă din lume, unde se începe cariera ei de primadonă de operă de rang mondial. Este aplaudată de spectatorii din Roma şi Milano, Florenţia şi Paris, Londra şi Bruxel, Amsterdam şi Praha, Stocholm şi New Yorc. Acuma ea cîntă sub bagheta lui R. Ştraus, A. Toscanini, C. Crauze şi a. În curs de zece ani (1935-1945) ea este primadonă a operei berlineze. Cîntă în "Boema" cu legendarul Dgini. În repertoriul Mariei deacum sunt 60 de roluri de la Tatiana din "Evghenii Oneghin" a lui P. Ceaicovschii pînă la "Cio-Cio san" de Giacomo Pucci ni.

Un loc deosebit în creaţia Măriei au avut partidele din operele lui R. Ştraus "Femeile în alb" - Amita, "Ari adna din Nacsos" - Ariadna precum şi Arabela şi Dafna din opere cu acelaş nume.

Nu mai puţin loc în creaţia Măriei începe să fie ocupat şi de cinematograf. Aici ea a activat şi ca actriţă dramatică. Mai mult sa filmat în filmele germane şi italiene. Perioada aceasta a coincis cu instaurarea regimurilor fasciste în Italia şi Germania. Atunci ea a fost invinuită de colaborarea cu aceste regimuri dubioase. Cele mai multe pretenţii a fost la filmul "Odesa în flăcări" unde Maria a interpretat unul din roluri centrale. Însă mai multe filme din această perioadă au fost apolitice. Cu regret, anume din această pricină primadona cu nume mondial a fost ignorată de toate sursele informative şi enciclopedii, editate la noi în Moldova în anii după război pîna la începutul secolului XXI. Numai în ultimii ani cineaştii moldoveni D. Olărescu, V.Druc şi a. A turnat un film documentar de lung metraj despre Maria Cibotari. Acest film a fost menţionat cu Premiul I la festivalul OWH Studio în 2005.

Europa a fost mai tolerantă la cîntăreața din Chişinău. În anii de după război Maria permanent a fost primadonă operei Vieneze. În 1948 Maria face ultimul său turneu prin Italia. Acolo ea cîntă în opera "La Scala". Filmele în care ea sa filmat rămîn un tezaur al artei de operă.

Filmografia:

"Troica" (193l) regizor Vladimir Strijevskii
"Cîntecul mamei" (1934) regizor Carmino Gallone
"Femeile în alb" (1936)
"Inima mea îţi aparţine ţie"(l938)
"Romanul cu un geniu" (l938) - regizor Carmino Gallone
"Iubeşte-mă, Alfredo" - regizor Gvido Briggone
"Visul madam Baterflai" (1940) regizor C. Gallone
"Odesa în flăcări" (1942)
"Maria Malibran" (1943) regizor Gvido Briggone.

O stradă din Chișinău și la Viena poartă numele Mariei Cibotari.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ţipleşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1595
Populația:
801 locuitori

Ţipleşti este un sat din cadrul comunei Alexăndreni, raionul Sîngerei. Localitatea se află la distanța de 31 km de orașul Sîngerei și la 138 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 801 oameni. Satul Țiplești a fost menționat documentar în anul 1595.

Citeşte mai departe