Hropotinschi Andrei

Hropotinschi Andrei – critic literar, prozator, om de ştiinţă, folclorist, traducător.

Născut la 19 august 1942 în satul Dîngeni, raionul Ocniţa, Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat de la Chișinău în anul 1965. A avut o carieră fructuoasă, activînd în diverse domenii:

•    La Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, la Institutul de limbă şi literatură pe parcursul anilor 1965-1976, unde în anul 1973 îşi susţine doctoratul în filologie la tema „Folclorismul nuveliştilor moldoveni”;

•  1977-1986 la editurile „Cartea Moldovenească”, „Lumina”, „Literatura artistică” – redactor-şef;
•    1987-1988 la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova;
•    1988-1989 la Studioul „Moldova-film”;
•    1989-1990 la Teatrul Naţional „M. Eminescu”;
•    1990-1991 la Comitetul Central;
•    1991-1993 la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova;
•    1993-1994 în calitate de Consilier în Parlamentul Republicii Moldova;
•    1994-1997 – redactor-şef „Moldova Suverană”;
•    1997-1998 în calitate de Consilier în Parlamentul Republicii Moldova,
•  1999-2010 docent, doctor în ştiinţe, şef de catedră la Universitatea Nistreană „T. Şevcenco” de la Tiraspol.

Activitatea de critic literar şi-o începe în anul 1966, publică articole de critică literară, recenzii, schiţe. Este autorul cîtorva cărţi de critică literară a scriitorilor contemporani „Evoluţia prozei contemporane” - 1978, „Reflecţii critice” - 1986, „Revelaţia slovei artistice” - 1979, în care sînt dezvăluite multe aspecte ale creaţiei prozatorilor, poeţilor şi dramaturgilor moldoveni, precum şi al studiului monografic „Treptele creaţiei - trepte ale măiestriei” (1981), consacrat activităţii literare a lui Vladimir Beşleagă. O atenţie deosebită a acordat legăturilor dintre literatură şi folclor, în mod special culegerii folclorului.

Publică, de asemenea, articole şi recenzii despre cinematografia şi arta teatrală moldovenească. A explorat şi domeniul literaturii umoristice - ciclul de schiţe „Teleleu Tănasă”. Desfăşoară şi o intensă muncă de traducător: „Jalnic cîntă pitpalacul” de I. Cigrinov, „Sub cer de vară” de V. Bubnis, traduce în limba rusă o preţioasă culegere de folclor moldovenesc ş.a. În anul 1988 a văzut lumina tiparului cartea „Problema vieţii şi a creaţiei” - o analiză a operei lui Ion Druţă. A participat la pregătirea unor serii de culegeri de folclor şi ediţii ale scriitorilor clasici.

A murit la 1 august 2011.

Opera literară:
„Brigadirul”, Chișinău, 1977;
„Evoluţia prozei contemporane”, Chișinău, 1978;
„Revelaţia slovei artistice”, Chișinău, 1979;
„Treptele creaţiei - trepte ale măiestriei”, Chișinău, 1981;
„Reflecţii critice”, Chișinău, 1981;
„Problema vieţii şi a creaţiei”, Chișinău, 1988.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Verejeni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1627
Populația:
2906 locuitori

Verejeni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Verejeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanţa de 8 km de oraşul Teleneşti şi la 85 km de Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 2906 oameni. Satul Verejeni a fost menționat documentar în anul 1627.

Citeşte mai departe