Codru Anatol

Codru Anatol – poet, regizor, scenarist.

S-a născut la 1 mai 1936 în satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, Republica Moldova. A absolvit  Universitatea de Stat de la Chișinău în anul 1963 şi Cursurile Superioare a Documentariştilor de la Moscova în anul 1971. A debutat în calitate de regizor şi scenarist al filmului artistic „Trînta”, care a obţinut Premiul I pentru regie la Festivalul de la Minsk. A lucrat regizor la studioul „Moldova-film” (1968-1997). A turnat 30 de filme documentare în total.

Pentru succese remarcabile în arta scrisului şi a filmului, i-au fost decernate:
•    premiul „B. Glavan” (1981) pentru o serie de filme-portrete,
•    Diploma „Pentru cea mai bună regie” la Festivalul republican de filme „Cocostîrcul de argint”, ediţia I-a, 1978 pentru documentarul „Balada prietenului meu”
•    Diploma „Pentru cea mai bună regie” la Festivalul republican de filme „Cocostîrcul de argint”, ediţia II-a, 1981 pentru documentarul „Letopiseţul destinului nostru”
•    Diploma „Pentru cel mai bun film de popularizare a ştiinţei” şi „Premiul Cocostîrcul de argint” la Festivalul republican de filme, ediţia IV-a, 1983
•    Marele Premiu, Festivalul Internaţional de filme din oraşul Ostravo, Cehoslovacia, 1990 - pentru filmul „Sînt acuzaţi martorii”
•    „Premiul Mihai Eminescu”, Suceava, 1992 pentru documentarul „Mihai Eminescu
•    Medalia „Mihai Eminescu” şi cea mai înaltă distincţie de stat: - „Ordinul Republicii”.
•    În 1999 a fost ales membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film „Nika” din Rusia, Academia Internaţională de drept economic şi arta filmului îi acordă titlul Doctor Honoris Causa - 2000.

Anatol Codru s-a stins din viaţă pe 17 august 2010, răpus de o boală incurabilă.

Filmografia
Filme documentare:
Trînta”, 1958 - scenarist şi regizor,
„Biografia”, 1989 - scenarist şi regizor,
„Sculptorul Plămădeală”,1969 - scenarist şi regizor,
„Bahus”, 1969 - scenarist în colaborare,
„Arhitectul Şciusev”, 1970 - scenarist şi regizor,
Dimitrie Cantemir”, 1971 - scenarist şi regizor,
„Din îndemnul talentului”, 1971 - scenarist şi regizor,
„Întreaga mea viaţă”, 1971 - scenarist şi regizor,
„Carnetul de partid”, 1973 - scenarist şi regizor,
„Biografia cîntecului”, 1973 - scenarist şi regizor,
Vasile Alecsandri”, 1973 - scenarist şi regizor,
Ion Creangă”, 1973 - scenarist,
Neam de pietrari”, 1975 - scenarist şi regizor,
Plai reînnoit”,1978 -  regizor şi scenarist în colaborare,
„Codrii”, 1978 - scenarist şi regizor,
„Balada prietenului meu”, 1979 - scenarist şi regizor,
„Visul vieţii mele”, 1980 - scenarist şi regizor,
„Letopiseţul destinului nostru”, 1981 - scenarist şi regizor,
„Bună ziua copilărie!”, 1982 - scenarist şi regizor,
„Puşkin în Moldova”, 1982 - scenarist şi regizor,
„Starşinaua Mihail Varfolomeev”, 1983 - scenarist şi regizor,
„Te salut, noua generaţie”, 1983 - scenarist şi regizor,
„În constelaţia fraternităţii”, 1984 - regizor şi scenarist în colaborare,
„Moldova în sărbătoare”, 1984 - scenarist şi regizor,
„Starşinaua Mihail Vartolomeev”, 1983 - scenarist şi regizor,
Tălăncuţa”, 1986 - scenarist şi regizor,
„Dinastii de muzicieni”, 1987 - scenarist şi regizor,
„Cronica familiei Bolocan”, 1987 - scenarist şi regizor,
„Sînt acuzaţi martorii”, 1988-  Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti,
Mihai Eminescu”, 1989 - scenarist şi regizor,
„Eu, Nicolai Costenco!”, 1989 - scenarist şi regizor,
Ion Creangă”, 1998 - scenarist şi regizor.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Javgur

Statut:
Sat
Prima atestare:
1670
Populația:
1627 locuitori

Javgur este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Javgur, Maximeni și Artimonovca. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Cimișlia și la 75 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1627 de oameni. Satul Javgur a fost menționat documentar în anul 1670.

Citeşte mai departe