Mateevici Alexei

Alexei Mateevici (născut la 27 martie 1888, Căinari – decedat la 24 august 1917, Chișinău) este preotul-poet şi poetul-preot, care a cîntat cu dăruire totală necazurile şi năzuinţele moldovenilor, a elogiat limba moldoveneacă, a scris în competenţă de cauză despre influenţele slavone asupra limbii materne. S-a născut în familia preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, şi a Nadejdei (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani. Alexei învaţă la şcoala primară din Zaim, unde părinţii se mută cu traiul. Aici savurează minunatele colinde şi hăituri, poveşti şi balade, auzite de la părinţii şi de la ţăranii din sat. În 1897 e dat la şcoala teologică din Chișinău, pe care o absolveşte (conform adeverinţei de absolvire) în 1902, „cu privilegii”. Îşi continuă studiile la seminarul teologic, unde se împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală, coleg la seminar. Tatăl lui Alexei Mateevici decedează la 43 de ani.

În 1907, în primele numere ale ziarului „Basarabia” (din 1907) publică poeziile „Ţăranii”, „Eu cînt”, „Ţara”, precum şi articolele „Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” şi „Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.

Devenit student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914, „Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului”.Traducerile sale din literatura rusă clasică de asemenea sînt o şcoală serioasă pentru poet. Studierea profundă a literaturii înaintaşilor, a trecutului istoric şi cultural al poporului său se întrevede în studiile şi articolele publicate în „Kişineovskie eparhialinîe vedomosti”: „Momente ale influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii moldoveneşti”, „Motive religioase în credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni”, „Bocetele funerare moldoveneşti”, „Schiţă a traducerilor moldoveneşti religioase şi de trai”. În revista „Luminatorul” tipăreşte studiul „Mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni”.

În 1914 se căsătoreşte cu Teodora Borisovna Novitschi şi se repatriază la Chișinău. Un timp predă limba greacă la seminarul unde învăţase. Este preocupat de viitorul meleagului natal, de vestigiile trecutului, se află în tumultul vieţii, ţine o cuvîntare în faţa absolvenţilor seminarului din Chișinău, vizitează străvechea biserică din Căuşeni, despre care spune că e „uimitor de bine păstrată”. În prima jumătate a anului 1917 scrie poeziile: „Văd prăbuşirea”, „Cîntec de leagăn”, „Basarabenilor”, „Frunza nucului”, „Unora” etc. La 17 iulie scrie fermecătorul poem „Limba noastră”, o excelentă odă închinată limbii moldoveneşti. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, moare la spitalul nr.1 din Chișinău şi e înhumat la cimitirul central de pe strada Armenească.

În anul 1934 pe mormîntul lui a fost ridicat un bust creat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea din 1910. Moştenirea literară a lui Mateevici a fost editată în 2 volume în anul 1993.

Opere:
Poezii
Cîntecul zorilor
Ţăranii
Ţara
Eu cînt
În zarea anilor
Atunci cînd soarele apune
Pocăinţa hoţului
Mîngîiere
Cina cea de taină
Hristos au înviat
Cîntecul clopotului
Un vis dorit
Mîntuirea
Un sfat
Roagă-te
Lumina cea de seară
Psalmul al 83-lea
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim
Îngerul şi mironosiţele
În dimineaţa duminicii
Înălţarea la cer a Domnului Iisus Hristos
Fratelui creştin
Căutarea lui Dumnezeu
Noaptea naşterii
În Betleem
Hristos pruncul
Hristos
Mama
Limba noastră” (imnul Republicii Moldova)
Văd prăbuşirea
Cîntec de leagăn
Atîtea chipuri
Pietre vechi
Basarabenilor
Frunza nucului
Unora
La noul-Neamţ
Deasupra Tîrgului Bîrlad
Muncitorul
Fie voia ta!
Hristos după cina cea de taină
Cîntarea slavei
Hristos în biserica Ierusalimului
Proză
Toamna

Traduceri:
Poezii
Rugăciunea” (de Mihail Lermontov)
Dumnezeu” (de Gavril Romanovici Derjavin)
Rugăciunea” (de Alexandr Kolţov)
Lupta cea de pe urmă” (de Alexandr Kolţov)
Prorocul” (de Alexandr Puşkin)
Nădejdea” (de Konstantin Batiuşkov)
Trimite-i, Doamne, bucurie” (de Fiodor Ivanovici Tiutcev)
Din psalmul al XIV-lea” (de Nikolai Iazîkov)
Aduceri aminte” (de Alexandr Puşkin)
Către copii” (de Alexei Homeakov)
Cuvintele credinţei” (de Friedrich Schiller)
Cina cea de taină” (de IKP)
Pe Varava ori pe Hristos?” (de M. Vatson)
Iuda” (de Simion Nadson)
Hristos au înviat” (de V. Ivanov)
Fecioara din Nazaret” (de Apollon Maikov)
Hristos au înviat” (de A. Fet)
Hristos şi Samariteana” (de O. Ciumina)
Învierea” (de Valeri Briusov)
Viaţa” (de Kliuşnikov)
Cuvîntul lui Dumnezeu” (de Selezniov)
„Cînd trece vîntişorul” (de Mihail Lermontov)
Mîntuitorul” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
Seara de vară” (de Ivan Nikitin)
Hristos la Martha şi Maria” (de O. Ciumi)
Sfîntul Apostol Petru” (de S. Soloviov)
Rugăciune pentru pahar” (de Ivan Nikitin)
Ioan Damaschin” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
Păcătoasa” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
Creştina” (de Simeon Nadson)
Zîna” (de Maxim Gorki)
Zadarnic, artiste” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
Poetului” (de Alexandr Puşkin)
Proză
Vorbă lungă” (de Anton Cehov)
Primejdia” (de Anton Cehov)
Prădătorii” (de Anton Cehov)
„Şapte păcate de moarte” (de Selma Lagerlöf)

Folclor:
Dorul
Cîteva colinde de Sfîntul Crăciun
Obiceiurile şi rînduielile nunţii la moldovenii basarabeni
Colindele Crăciunului
Sfîntul Vasile − Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

Anexă:
Cumătriile
De unde vine numirea naşterii mîntuitorului nostru - Crăciun?

Publicistică:
Chestia preoţească
Lupta moldovenilor pentru drepturi
Datoria noastră
Ce ne trebuie nouă?
Preoţimea şi poporul nostru
Spre lumină!
Munca noastră
Trecutul şi viitorul
Alegerile
Tovărăşiile de cultură pe la sate
Unirea culturală
Două cuvinte despre tutun şi băutură
Cuvînt împotriva beţiei
Expoziţia din Kiev
Cuvîntarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia

Corespondenţă:
Către Ioan G. Pelivan
Către Ioan Bianu
Către Artur Gorovei
Către Simeon Murafa

Publicații

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ştefăneşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1855
Populația:
1202 locuitori

Ştefăneşti este un sat şi comună din raionul Ştefan Vodă. Ştefăneşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 10 km de orașul Ștefan Vodă și la 109 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1202 oameni. Satul Ştefăneşti a fost menționat documentar în anul 1855.

Citeşte mai departe