Feldman Dmitrii

Dmitrii Feldman - operator. Om emerit în arte a Republicii SS Armene (1958).

S-a născut la 20 aprilie 1902 în or. Orhei gubernia Basarabia Imperiului Rus. A decedat la 20 decembrie 1963 în or. Erevan, Armenia. Activitatea sa în cinematografie a început-o în calitate de laborant la fabrica de filme din Odesa în 1918. Cu timp a însuşit şi profesia operator de cinema şi într-un timp scurt începe a filma sinestătător. La fabrica de filme din Odesa pe la anii 20 colaborau in domeniul filmi aşa maeştri renumiţi ca Alexandr Dovjenco, Piotr Ciardînin, Vladimir Gardin, Grigorii Roşal, Ivan Cavaleridze, Daniil Demuţkii, se filmau actorii Nicolai Ohlopcov, Natalia Ujvii, Amvrosii Bucima. În aşa atmos­feră creatoare de maeştri profesionişti sa format potenţialul său ca operator iscusit, şi profesionist de o calificare înalta.

În a doua jumătate anilor 20 se deplăsează la Moscova unde începe activitatea de operator la fabrica de filme "Sovkino". Prima peliculă care a filmat-o el la această fabrică a fost filmul "Hopuri" filmat după scenariul lui Victor Şclovskii de regizorul Abraam Room (1927). Era o melodramă din epoca NEPului Noii politice economiste). Operatorul a avut noroc în acel sens că la începutul carierii sale cinematogra­fice a colaborat de mai multe ori cu maeştri renumiţi din acel timp. Cu acelaş A.Room dupa scenariul dramaturgului renumit V.Turkin el par­ticipă la producerea filmului "Fantomul ce nu se mai întoarce". Această peliculă pînă în zilele noastre serveşte ca un model de maestria operatorului la lecţiile de la VGIIK. La baza acestui scenariu V.Turkin a fo­losit nuvela lui Anri Barbius "Randevu care n-a mai avut loc". În rolu­rile principale sau filmat actorii renumiţi Olga Jizneva şi M.Ştrauh.

Lui D.Feldman ia căzut norocul să filmeze prima ecranizarea sovetică a romanului lui M.Şolohov "Donul liniştit". Această peliculă a fost regizata de O.Preobrajenskaia şi I.Pravov, iar in rolurile principale sau filmat Andrei Abricosov (Grigorii Melehov) şi Ema Ţesarskaia (Acsinia). Un succes bine meritat a avut şi pelicula "Noaptea Peterburgului" fil­mată de D.Feldman în 1934. La baza filmului au fost puse două povestiri ale lui F.Dostoevskii "Netocica Nezvanova" şi "Nopţile albe". Pelicula a fost realizată de G.Poşal, care şi el a început cariera sa fiindcă la fabrica din Odesa. La festivalul de filme din Veneţia această peli­culă a intrat în componenţa celor mai bune 6 filme a festivalului.

După lucrările operatorului D.Feldman putem uşor să studiem istoria cinematografiei sovietice multenaţionale. în 1935 el începe să colăbore şi cu regizorul Amo Bec-Nazarov, filmînd la studioul "Armenkino" drama cinematografică "Pepo" care a intrat în clasica cinematografiei armene. Tot cu acest regizor el filmează în 1944 la studioul de filme din Ere- van un film pe tema istorică "David Bec" unde în rolul principal David Bec sa filmat renumitul actor Gracea Nersesean. Filmul acesta şi-n zilele noastre intră în clasica cinematografiei armene, iar operatorul D. Feldman a fost destinat cu titlu Om emerit în arte al RSS Armene.

Peliculele filmate de operatorul D.Feldman de mai multe ori au fost decernate cu premii la nivel internaţional. Filmul "Ultima noapte" rea­lizat de regizorul lulii Raizman după scenariul lui E.Gabrilovici la studioul "Mosfilm" a fost decernat cu "Grand prix" Expoziţiei mondiale de la Paris în 1937 ş cu premiul de stat (Stalin) în martie 1941.

Maeştri a operatorului pămînteanului nostru din Orhei Dmitrii Feldman a servit creşterii profesionalismului artei cinematografice nu numai în Armenia dar şi-n republicile Azerbaidjan şi Georgia. Unul din primei filme produse în Bacu în 1929 "Candillear" el filmează cu regizorul S. Nardasoev după scenariul lui G.Mdivani. La studioul "Azerbaidjanfilm" el filmează încă o peliculă "Bakinţii". A regizat acest film V.Turkin. Tot la "Azerbaidjanfilm" D.Feldman filmează pelicula pe tema istorică "Dimineaţa" (1960) - scenariul M.Gusein, regia A.Guliev.

Un prinos considerabil a adus D.Feldman şi-n dezvoltarea cinemato­grafiei georgiene unde el a activat în anii 50 secolului XX. În 1954 cu regizorul N. Sanişvili el filmează o peliculă de etap "Ei au coborît din munţi", iar peste doi ani cu acela-ş Sanişvili realizează comedia "Aşkia" cu o actrisă renumită nu numai în Georgia Leila Abaşidze. Colaborarea cu regizorul N.Sanişvili la D.Feldman continuie şi-în peli­cula "Soarta femeei" (1958). În clasica filmului geogean a intrat şi pelicule "Văduva lui Otar" filmată de D.Feldman cu regizorul şi scena­ristul Mihail Ciaureli. În rolul principal văduvei lui Otar sa filmat renumita actriţa din Georgia Verico Andjaparidze.

Ultimul film la crearea căruia a luat parte în republicile caucaziene D.Feldman a fost pelicula "Cei doisprezece drumeţi" (1961) regizorul E.Caramean, care povestea despre bărăbăţia omenească păstrată pînă la ultima suflare.

A decedat Dmitrie Feldman la vîrsta relativ tînără – 61 de ani, lăsînd urmaşilor săi o moştenire din filme cu care ne putem mîndri şi noi, pămîntenii operatorului născut pe plaiurile Moldave. Cu arta sa de ope­rator orheianul nostru D.Feldman a cucerit lumea întreaga.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1667
Populația:
856 locuitori

Pripiceni-Răzeşi este un sat şi comună din raionul Rezina. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pripiceni-Curchi și Pripiceni-Răzeşi. Satul Pripiceni-Răzeşi este situat la o distanță de 22 km de orașul Rezina și la 99 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004 populaţia satului constituie 856 de oameni. Prima mențiune documentară a satului datează din anul 1667.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.