Timofeev Nicolai

Nicolai Timofeev - Artist al Poporului din RSFSR (1969), laureat al Premiului de Stat din URSS (1952).

Născut la 26 decembrie 1921 în or. Bacu, Azerbaidjan. În anii 1936-1946 și-a satisfăcut serviciul militar în rîndurile Armatei Sovietice. Participant al Marelui Război pentru Apărarea Patriei (1941-1945). După ce a fost demobilizat din armată și-a făcut studiile la Școala Teatrală Superioară "B. Şciukin" de la Moscova, pe care a absolvit-o în anul 1950 şi a fost angajat în calitate de actor la Teatrul "E. Vahtangov".

Debutul său în cinematografie s-a produs în acelaşi an, 1950, într-un rol episodic din detectivul "Misiunea secretă". Cu un an mai tîrziu s-a produs într-o peliculă ce oglindea urmările războiului rece, în filmul "În zilele de pace". În acest film el a jucat deja unul din rolurile centrale, cel al ofiţerului Afanasiev. Pentru acest rol i-a fost decernat Premiul de Stat al URSS (1952). Nicolai Timofeev s-a filmat şi la clasicul cinematografiei sovietice V. Pudovkin în filmul "Reîntoarcerea lui Vasili Bortnicov", în care a jucat rolul principal, cel al lui Stepan Mohov. Acest film a fost ultima operă a lui Pudovkin în cinematografie. Un prinos destul de mare a adus Nicolai Timofeev şi în cinematografia moldovenească, filmîndu-se în rolul central - pilotul aviaţiei civile Losev în filmul regizorului Mihail Calic "Cîntec de leagăn" (1960). Acesta a fost primul film moldovenesc, care a participat la Festivalul Internaţional de Filme în oraşul Locarno, Elveţia. Cu filmul "Cîntecul de leagăn" au fost deschise Zilele de Creaţie ale Literaturii şi Artei moldoveneşti la Moscova în anul 1960, fiind înalt apreciat de critica cinematografică şi de către spectatorii moscoviţi. Despre fenomenul "filmului moldovenesc" a început să vorbească ţara întreagă. Era ceva nevirosimil: pe parcursul a 2-3 ani Studioul Cinematografic "Moldova-film" a răzbătut pe ecranele unionale şi internaţionale cu aşa filme de valoare precum: "Balada haiducească", "Cîntec de leagăn", "Vă scriu", "La marginea oraşului".

Acest succes în primii ani de activitate ai studioului s-a datorat, în mare parte, participării actorilor ruşi la crearea filmelor naţionale şi-n mod deosebit a lui Nicolai Timofeev, care a interpretat rolul lui Losev în pelicula "Cîntec de leagăn". În primele zile ale războiului soţia sa, care abia a născut o fetiţă a fost ucisă de o bombă germană, care a ruinat maternitatea. Întîmplător el află că bebeluşii dispărţiţi de mame în altă cameră a rămas nevătămaţi şi au fost repartizaţi la diferite orfelinate din ţară. Şi Losev începe, peste mulţi ani, să-şi caute fiica, pe care împreună cu soţia a dovedit s-o numească Aurica. Aceste căutări anevoioase constituie subiectul filmului "Cîntec de leagăn". În film este clar pronunţată ideea că omul în Țara Sovietică nu poate să dispară fără veste, pentru că ţara întreagă devine un leagăn de nădejde pentru fiecare om. Scenariul a fost scris de doi dramaturgi experimentaţi A .Zac şi I. Cuzneţov, dar şi Calic după pelicula "Balada haiducească" a devenit mai profesionist. Putem deduce că lui Timofeev i-a fost confortabil să lucreze într-o aşa echipă de profesioniști. Dar şi el de acum avea experiență destulă. Atmosfera de creaţie la studioul "Moldova-film" era destul de favorabilă. Mergînd pe urmele fiicei, pierdute în anii războiului, Losev-Timofeev vine la orfelinatul unde a crescut Aurica în primii ani de copilărie, pe urmă vizitează o familie de oameni vrednici, care au educat-o cîţiva ani în familia lor cu obiceiuri stricte, ca în sfîrşit să ajungă la unul din multiplele şantiere comsomoliste de pe vremea aceea patriotică. Timofeev, jucînd acest rol parcă repetă calea fiicei sale în atmosfera aceea de entuziasm total. El parcă privește dintr-o parte toate evenimentele din ţară şi se convinge încă odată că în Țara Sovietică omul nu se pierde niciodată. În zilele de azi situaţia e alta şi astăzi filmul "Cîntec de leagăn" îl privim cu nostalgie. A avut noroc Timofeev şi de un alt rol semnificativ din filmul lui I. Druţă şi V. Derbeniov "Ultima lună de toamnă" (1965). Aici Derbeniov i-a propus lui Timofeev rolul feciorului mai mare al tatălui - tractorist de profesie, pe care-l stimează întregul sat. Rolul acesta măcar că e nu prea mare e foarte important în film şi e încărcat cu zeci de detalii interesante, pe care Timofeev le pune în valoare jucînd cu mare măiestrie rolul. Andrei parcă repetă calea tatălui său, însă la nivelul de tractorist experimentat, stimat de tot satul. Ca şi tatăl său educă în familia sa mai mulţi copii. Caracterul blînd şi molcom îi permite lui Timofeev să iasă în evidență mai mult prin detalii şi spectatorul acceptă un aşa stil de joc, privind filmul cu multă atenţie şi interes.

Din păcate nu i-a mers lui Timofeev în cinematografia noastră cu un alt film "Şi va veni o zi", turnat la comanda Televiziunii Centrale în două episoade, în anul l979. În această peliculă era vorba de aşa-numita "colectivizare a două" în Moldova, pe cînd țăranii trebuiau să se unească nu în gospodării individuale, ci în colhozuri, creînd aşa-zisele asociaţii pentru carne, lapte, nutreţuri, legume, fructe ş. a. Ca și la prima colectivizare se găseau şi preşedinţi de colhoz ce se împotriveau colectivizării Nr.2, născocită de prim-secretarul CC PCM I. Bodiul. Unul din inamici colectivizării-2 a fost şi preşedintele colhozului milionar Eroul Muncii Socialiste, Rusnac. Rolul lui Rusnac a fost cel mai important în film, dar lui Timofeev nu i s-a permis să interpreteze rolul lui Rusnac, aşa cum era el prezentat iniţial în scenariul scris de un dramaturg de la Moscova V. Egorov. De corectarea "greşelilor" filmului s-a ocupat I. Bodiul, în persoană. El nu numai că a impus studioul să refilmeze mai mult de jumătate din film, dar l-a și rebotezat în genericul filmului pe Rusnac în Curculiov, care în limba ucraineană înseamnă "chiabur". Necătînd la faptul că "greşelile" filmului au fost corectate pe deplin, filmul nu s-a bucurat de succes la spectatori, iar Timofeev după această peliculă n-a mai riscat să vină în Moldova.

A decedat la 25 septembrie 1999, la Moscova.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
sec. XX
Populația:
1176 locuitori

Mahala este un sat din cadrul comunei Corjova, raionul Dubăsari. Localitatea se află la distanța de 3 km de orașul Dubăsari și la 53 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1176 de locuitori. Satul Mahala a fost menționat documentar în secolul XX.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.