Loteanu Emil

Loteanu Emil Vladimir − regizor, scenarist şi poet. Artist al poporului din Federaţia Rusă (1980), Maestru Emerit al Artei din RSS Moldovenească (1969), Laureat al Premiului de stat al RSSM (1991). Născut la 6 noiembrie 1936 în satul Clocuşna, raionul Ocniţa, Moldova. A decedat la 18 aprilie 2003 la Moscova. A absolvit de la Facultatea de regie, VGIK de la Moscova, atelierul lui G. Roshal şi Iu. Ghenica (1962).

Anii 1953-1954 actor la Teatrul dramatic „A. S. Puşkin” de la Moscova. Din 1962 la „Moldova-film”. Conducătorul a doua promoţii de regizori de film in cadrul Cursurilor Superioare de Regie. În anii 1962-1972 − regizor la studioul „Moldova-film”, în 1972 începe să activeze la studioul „Mosfilm”, unde a montat mai multe filme artistice. Revine în Moldova în 1985. În 1991 unde a turnat la televiziunea moldovenească filmul „Luceafărul”, bazat pe biografia poetului M. Eminescu. Preşedinte al Uniunii Cineaştilor (1987-1992) Autorul emisiunii televizate „Se caută o stea”. Fondatorul publicaţiei de film „Lanterna Magică”. Conducătorul cursului actori de teatru şi film (Institutul de Arte de la Chișinău).

În anul 1998, finanţat de Goskino şi Guvernul oraşului Moscova Loteanu filmează scurtmetrajul muzical "Romii de aur ai Moscovei". Tema muzicii romilor, libertăţii acestui popor l-a preocupat pe Loteanu de-a lungul activității sale, permanent.

În anul 1999, în cadrul Festivalului Internaţional "Est-Vest" din or. Bacu lui Loteanu i-a fost decernat Premiul "Pentru contribuția deosebită la arta cinematografică". Filmele lui Emil Loteanu au fost prezentate la circa 50 de festivaluri, săptămîni și retrospective cinematografice în numeroase oraşe ale lumii: Adelaida, Buenos Aires, Baltimore, Mumbai, Bobo-Dioulasso, Budapesta, Cairo, Calcutta, Dacar, Damasc, Delhi, Dubai, Helsinki, Tokio, Londra, Montreal, New Mexico, Marseille, Ouagadougou, Panama, Paris, Pespro, Roma, Rio de Janeiro, Seattle, Sorento etc. ca să nu mai vorbim de toate republicile fostei URSS. Filmele lui Loteanu au fost vîndute în 150 de ţări al lumii pentru cinematografe, televiziune, pe casete video şi discuri. În Uniunea Sovietică filmele lui Loteanu se bucurau de un succes enorm, comparabil doar cu peliculele lui Gaidai şi Reazanov. "Şatra urcă în cer" a adunat la proiectare 68 milioane de spectatori, "Dulcea şi tandra mea fiară" - 42 de milioane, "Ana Pavlova", în numai trei luni de proiectare, a fost vizionat la cinematografele de la Moscova de un milion de spectatori.

Actorii moldoveni Grigore Grigoriu şi Svetlana Toma datorită lui Emil Loteanu au devenit adevărate stele ale ecranului mondial. Distincţia pentru "Cel mai bun rol masculin" la Festivalul Internaţional din or. Brno, Cehia l-a primit Grigore Grigoriu. Distincţia pentru "cel mai bun rol feminin" în cadrul Festivalului Internaţional de filme din Panama l-a primit Svetlana Toma. Conform sondajului revistei "Ecran" Svetlana Toma pentru rolul Radei a ajuns "Cea mai bună actriţă a anului 1976". Iată ce scriau ziarele din occident despre filmele lui Loteanu: "Emil Loteanu este unul dintre cel mai cunoscuți poeți din Moldova, care la începutul anilor 60 este regizor al filmului "Lăutarii". Pelicula epică extraordinară, care are loc pe fundalul anilor secolului XIX ne povesteşte despre soarta vitregă a muzicanţilor (lăutarilor) ce hoinăreau pe plaiurile Moldovei, creînd şi interpretînd melodii şi cîntece despre fericirea şi nevoile vieţii omeneşti, despre frumuseţile ţării natale". ("Pacific-film"). Dar mai ales despre "Lăutarii": "O realizare formidabilă, talentul operatorului, natura frumoasă, episoadele retro, toate se unesc într-un pachet puternic, ce e capabil să străbată calea luminoasă de la piaţa de filme ale Rusiei, pînă pe piaţa occidentală" (Agenţia BESA). De precizat că acest film a fost produs în Moldova, în anul 1971 la studioul "Moldova-film".

Realizîndu-și peliculele la studioul "Mosfilm" Loteanu producea în calitate de regizor, de proveniență din Moldova, filme, practic, moldoveneşti. "Legenda moldovenească despre hoţul de cai Loico Zobar şi frumoasa Rada a servit drept temelie pentru filmul dinamic şi plin de emoţii, realizat de unul din cei mai talentaţi regizori ai cinematografiei sovietice. Muzica şi dansurile romilor înfrumuseţează subiectul acestei tragedii romantice ale celor doi îndrăgostiţi, sortiţi pierii, care-și jertvesc viaţa pentru libertate. (Festivalul Internaţional de filme în or. Seattle, USA). E foarte interesantă opinia unui critic de la "New York Times" care a observat că "Loteanu ca şi Cehov - autorul scenariului şi regizorul, introduce în subiectul filmului mai mult sens, decît simpla povestire despre cruzimea unei dragoste neîmpărtășite... Domnul Loteanu este interesat nu numai de frumuseţile decadentismului boieresc, filmul său "Dulcea şi tandra mea fiară" prezentînd în mod critic povestirea lui Cehov cu toate întîmplările şi eroii acesteia ne fac să ne gîndim mult mai mult decît originalul literar".

Redactorul-şef al revistei "San" Djo Pollac merge şi mai departe, analizînd succesul acestui film ("Sun" 30 mai 1982): "În zilele noastre, unde-și au locul doar monștrii și violența de neegalat, veșnica grabă și întrecerea, frustrarea și panica este o adevărată fericire să priveşti un asemenea film ca "Dulcea şi tandra mea fiară", pătruns de un bun gust desăvîrșit şi de graţie. ...Dacă Cehov în creaţia sa avea darul de a prevedea azi, Loteanu ne prezintă într-un mod excelent în opera sa analiza evenimentelor trecutului. Pe John Pollak îl completează un alt critic Bob Lungard de la ziarul "Star writers": "Regia perfectă, savuroasă şi scenariul lui Emil Loteanu, şi-n aceeași măsură muzica iui Eugen Doga sînt îmbinate de minune în acest film".

Filmografie:

Hora mare” (1959) – film documentar,
„A fost odată un băiat” (1960) – film artistic − scenarist şi regizor,
„Piatra, timpul, cîntecul...” (1961) – film documentar,
Aşteptaţi-ne în zori” (1963) − regizor şi scenarist, coautor,
Poienele roşii” (1966) – scenarist şi regizor,
„Fresca în alb” (1967) – film documentar − regizor şi scenarist,
Această clipă” (1968) − regizor şi scenarist,
„Academicianul Tarasevici” (1970) − film documentar − regizor şi scenarist,
Lăutarii” (1971) − regizor şi scenarist, − Premiul 2 „Scoica de argint” la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian (Spania),
„Oraşul meu alb” (1973) – scenarist,
Ecoul văilor fierbinţi” (1974) − film documentar − scenarist şi regizor,
„O şatră urcă spre cer” (1975, „Mosfilm”) − scenariul şi regia – Premiul mare „Scoica de aur” la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian (Spania),
„Oraşul meu” (1975) − film documentar − scenarist,
„Gingaşa şi tandra mea fiara” (1977, „Mosfilm”) − scenarist şi regizor,
„Armonii de primăvară” (1979, „Telefilm-Chișinău”) − film documentar − scenarist şi regizor,
„Ana Pavlova” (1983) − scenarist şi regizor,
Eugen Doga” (1983) − film documentar, scenarist şi regizor,
„Svetlana Toma” (1984) − film documentar − scenarist şi regizor,
Grigore Grigoriu” (1985) − film documentar – scenarist şi regizor,
„Împreună la limita timpului” (1989) − scenarist,
Luceafărul” (1987, „Telefilm-Chișinău”) − scenarist şi regizor,
„Piţigoiul în picaj” (1989) − scenarist „Telefilm-Chișinău”,
„Găoacea” (1993) − scenarist şi regizor.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Saca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1821
Populația:
470 locuitori

Saca este un sat din cadrul comunei Ghelăuza, raionul Străşeni. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Strășeni și la 28 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 470 de oameni. Satul Saca a fost menționat documentar în anul 1821.

Citeşte mai departe