Vangheli Spiridon

Vangheli Spiridon (14.6.1932, Grinăuţi, Bălţi). Prozator, poet, traducător şi editor. Absolveşte şcoala primară din comuna natală. Clasele următoare le face în oraşul Bălţi şi în comuna Pelinia. Absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă” (azi, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 1955). Profesor, apoi redactor la editurile „Cartea Moldovenească” şi „Lumina”. Debutează în 1962 cu placheta „În ţara fluturilor”. Volume: „Soarele” (1963), „Pe lume” (1964), „Băieţelul din coliba albastră” (1964), „Balade” (1966), „Isprăvile lui Guguţă” (1967), „Ministrul bunelului” (1971), „Columb în Australia” (1972), „Primiţi urătorii” (1975), „Guguţă − căpitan de corabie” (1979), „Steaua lui Ciubotei” (1981), „Calul cu ochi albaştri” (1981), „Privighetoarea” (1985), „Pantalonia − ţara piticilor” (1989), „Ghiocica” (1991), „Guguţă şi prietenii săi”, vol. I-II (1994), „Copii în cătuşele Siberiei” (2001) ş.a. A tradus din poezia şi proza universală pentru copii: „Iepuraşul albastru” (1968), „Fetiţa din Hiroşima” (1981), „Peter Pan şi Wendy” de James Barrie (1975, 1988) şi „Pepi Ciorap-lung” de Astrid Lindgren (1973, 1984). Spiridon Vangheli este unul din coautorii „Abecedarului” (1970, 1990). În 2006 realizează un proiect de proporţii „Carte de citire şi gîndire” pentru clasele I-IV în 4 volume. Poet al universului copilăriei prin excelenţă, S. Vangheli. se remarcă printr-un mod original de interpretare, copilăria fiind văzută printr-o prismă universală. Eroul său, Guguţă, este îndrăgit atît de micul cititor, cît şi de cel matur. „Isprăvile lui Guguţă şi Steaua lui Ciubotei” au fost traduse în engleză, franceză, germană, rusă, ucraineană, cehă, slovacă, japoneză, chineză, armeană, letonă, maghiară, bielorusă, turcă, lituaniană, bulgară, finlandeză, estonă, arabă, georgiană, hindi, italiană ş.a., înregistrînd tiraje de milioane de exemplare. A obţinut numeroase distincţii naţionale şi internaţionale: Diploma Internaţională de Onoare „Andersen” (1974), Premiul de Stat al RSSM (1980), Premiul Ministerului învăţământului (1982), Maestru Emerit al Artei din RSSM (1982), Premiul de Stat al URSS (1988), Scriitor al Poporului (1992), Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1996), Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (2002).

„Naratorul şi poetul dispune de o imaginaţie prodigioasă, de o inventivitate epică extraordinară, de un simţ al compoziţiei, de un dar al istorisirii vrednice de povestitorii moldoveni de frunte care ştiu să nareze perfect vioiciunea şi gravitatea, umorul şi duioşia, descrierea încîntătoare şi tensiunea dramatică, relatarea comică şi punctarea momentului tragic”. (Dumitru Micu)

Opere:
„În ţara fluturilor”, Chișinău, 1962;
„Soarele”, Chișinău, 1963;
„Băieţelul din coliba albastră”, Chișinău,1964;
„Balade”, Chișinău, 1966;
„Isprăvile lui Guguţă”, Chișinău, 1967, Buc, 1985;
„Ministrul bunelului”, Chișinău, 1971;
„Columb în Australia”, Chișinău, 1972;
„Primiţi urătorii?”, Chișinău, 1975;
„Guguţă-căpitan de corabie”, Chișinău, 1979;
„Steaua lui Ciubotei”, Chișinău, 1981;
„Calul cu ochi albaştri”, Chișinău, 1981;
„Privighetoarea”, Chișinău, 19S5;
„Scrieri alese”, Chișinău, 1985;
„Isprăvile lui Guguţă”, Bucureşti, 1985;
„Pantalonia - ţara piticilor”, Chișinău, 1989;
„Băieţelul din coliba albastră”, miniaturi, Chișinău, 1990;
„Ghiocica, povestiri, nuvele, snoave, balade, basme”, Chișinău, 1991;
„Guguţă şi prietenii săi”, proză, versuri, scrisori de la copii, în 2 vol., Chișinău, 1994;
„Tatăl lui Guguţă când era mic”, Chișinău, 1999;
„Copii în cătuşele Siberiei”, Chișinău, 2001;
„Taina inelului” (piesă, Teatrul municipal de păpuşi „Guguţă”), Chișinău, 2003.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Vesioloe

Statut:
Sat
Prima atestare:
1886
Populația:
104 locuitori

Vesioloe este un sat din cadrul comunei Șipca din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Grigoriopol și la 73 km de Chișinău. Populaţia satului Vesioloe alcătuia 104 oameni în anul 2000. Satul Vesioloe a fost menționat documentar în anul 1886.

Citeşte mai departe