Iuriev Albert

Albert Iuriev ‒ operator.

Născut la 4 ianuarie 1939 în s. Erbogacen, raionul Katanga, regiunea Irkutsk, Rusia. Din anul 1955 pînă în 1958 lucrează în calitate de muncitor la o uzină. Din 1961 se mută cu traiul în Moldova, se angajează la Studioul Cinematografic „Moldova-film", în calitate de ucenic de operator. Concomitent îşi face studiile la Moscova, la VGIK (1966-1971), la Facultatea Operatori Imagine (la fără frecvenţă). A activat la Studioul Cinematografic „Moldova-film" timp de 31 de ani, realizînd cu preponderenţă filme documentare şi sociale. În anul 1993 se mută definitiv cu traiul la Moscova. Membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova.

A decedat în anul 2012 la Moscova.

Filmografia:

„Pioneria", 1968, în colaborare,
„Timpul trece, memoria rămîne", 1968,
„Tovarăşul comsomol", 1968,
„Noroc, puişorule!", 1969, social,
„Ştefan Neaga", 1969,
„Peste secole şi ani", 1969, în colaborare,
„Serviciul deservirii la sate", 1969, social,
„Cu Lenin în inimă", 1970, în colaborare,
„Maşinile pentru deservirea livezilor", 1970, social,
„Moldova sportivă", 1970,
„Tiraspolul decorat cu ordin?", 1971, în colaborare,
„Începutul începuturilor", 1971,
„Pagini de balade", 1971,
„Dincolo de rampă – Franţa", 1972,
„Chemarea pămîntului", 1972,
„RSS Moldovenească", 1972, didactic, în colaborare,
„Aici au fost doar rîpi", 1973, social,
„Jubileul de aur", 1973, în colaborare,
„Cooperaţia intercolhoznică în acţiune", social, în colaborare,
„Moldova-73", 1973,
„Moldova întîmpină oaspeţi", 1973, în colaborare,
„Vizita lui Leonid Brejnev în Moldova", 1973, în colaborare,
„În mîinile tale e glia", 1974,
„Salut, Moldovă!", 1974,
„La horă", 1974,
„Noi, garda tînără", 1974,
„Specializarea şi concentrarea vităritului prin cooperaţia intercolhoznică", 1974, social, în colaborare,
„O vară pentru dans", 1974,
„Un kilometru de drum", 1974, social,
„Opt ani mai tîrziu", 1975,
„Totul începe din copilărie", 1975,
„Nuvela pîinii", 1975,
„Cea mai scurtă lecţie", 1975,
„Cea de-a XXX aniversare a Biruinţei", 1975, în colaborare,
„Neindiferenţii", 1976,
„Reperele timpului", 1976, în colaborare,
„Copiii vin la teatru", 1977,
„Elena Strujuc", 1977,
„Universitatea noastră", 1977,
„Caută-ţi nourul tău", 1977,
„Octombrie 60", 1977,
„Noroc, drugarilor!", 1977,
„Drumurile memoriei", 1978,
„Numele tău e comsomolul", 1978,
„Codrii", 1978,
„Etaje deasupra oraşului", 1978,
„Cu ochii pictorului", 1979,
„Îţi dărui inima", 1979,
„Fluieraş", 1979,
„Timpul pîinii", 1979,
„Toamna muzicală", 1979,
„Glia albastră", 1980,
„Buna ziua, vă deranjează deputatul", 1980
„Cum să hrănim bebeluşul", 1980, social,
„Primăvara "Victoriei"", 1981
„Maria sa, femeia", 1982
„La cine va veni cocostîrcul?", 1982,
„Tărie", 1982,
„Speranţa", 1982,
„Şi iarăşi e dimineaţa", 1983,
„Să păstrăm şi să sporim", 1983,
„Confraţii", 1984,
„Să auzim chemarea viitorului", 1984,
„Dincolo de linia frontului", 1985, în colaborare,
„Cum te chemă, Surule?" , 1985,
„A sluji gliei", 1985, în colaborare,
„Creşterea florilor pe baza industrială", 1985, social,
„Strategia accelerării", 1986,
„Încă odată despre credinţă", 1987,
„O mică istorie neterminată, aproape detectiv", 1987,
„Discuţie la o margine de cîmp", 1987,
„O.K. Manea", 1988,
„Victimele dragostei", social, 1990,
„Alianţa secerii şi ciocanului", 1990,
„Calea Ferată a Moldovei", 1991,
„Ce este a fost şi iarăşi va fi", 1991,
„Drumurile verzi ale Moldovei", 1991,

Revista satirică televizată „Usturici":

„Hei-rup. E gata.", №1 1977.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Floreşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1666
Populația:
728 locuitori

Floreşti este un sat din cadrul comunei Buciumeni, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Ungheni și la 135 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 728 de oameni. Satul Florești a fost menționat documentar în anul 1666.

Citeşte mai departe