Păduraru Angela

Angela Păduraru - cîntăreaţă de muzică populară. S-a născut la 6 iunie 1938, în satul Nemţeni, r. Hîncești. Nu a avut studii muzicale speciale, fiind un autodidact. Aceasta nu a împiedicat-o să activeze ca coristă în Capela corală „Doina" (1961-1962); solistă în ansamblul Filarmonicii din Chișinău (1962-1963); solistă a Orchestrei de muzică populară „Folclor" a Radioteleviziunii din Chișinău (1971-1984); coristă în Capela camerală a Radioteleviziunii din Chișinău (1984-1985).

Angela Păduraru a fost o promotoare a folclorului autentic, a interpretat romanțe, un gen deosebit de complex, lăsînd în fondul de aur al Radioteleviziunii circa 200 de piese.

Repertoriul artistei includea piese inedite „Trandafiri și doi bujori", „Dor mi-i puiule de tine", „Ora despărțirii", „Mierlița când e bolnavă", „Te văzui neicuță-n poartă", „Are mama opt feciori", „Mamă eu te las cu drag", „Pasăre cu pene lungi", „Dacă vântul te alină", „Zi-i bade, cu fluierul", „Vale, vale și iar vale" ș.a.

A colaborat cu V. Vilinciuc, I. Bratu, D Blajinu, S, Baranovschi, S. Creţu, V. Iovu, S. Cuciuc, I. Bas, V. Cojocaru, T. Negară etc. În 1976 Angelei Păduraru i se conferă titlul de artistă emerită din Republica Moldova.

Angela Păduraru a decedat la 26 iulie 1995, fiind înmormîntată la Cimitirul Central din Chişinău.

La Nemțeni, satul de baștină al Angelei Păduraru, este instalat un bust dedicat interpretei și este organizat anual Festivalul „Angela Păduraru".

În sectorul Buiucani al capitalei se află strada Angela Păduraru.

La 2 august 2013, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la nașterea interpretei, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acesteia.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cureşniţa

Statut:
Sat
Prima atestare:
1588
Populația:
499 locuitori

Cureşniţa este un sat din cadrul comunei Holoşniţa, raionul Soroca. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Soroca și la 169 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 499 de oameni. Satul Cureșnița a fost menționat documentar în anul 1588.

Citeşte mai departe