Hazin Mihail

Hazin Mihail Grigore – scriitor, jurnalist, critic literar, scenarist, traducător.

S-a născut la 23 octombrie 1932, în satul Prajila (în prezent raionul Floreşti, Republica Moldova). A urmat școala elementară evreiască. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial familia lui a fost evacuată în orașul a Orsk,Ural, Rusia, unde a învăţat la şcoala medie din localitatea învecinată ‒ Soţgorodok. Tatăl lui a murit acolo, în urma unui accident de muncă, în anul 1943.

După război, se întoarce cu familia în Republica Moldova, stabilindu-se la Soroca, unde absolveşte în anul 1950 şcoala medie rusă „A. Pușkin". Iar în anul 1955 M. Hazin absolveşte Facultatea de Filologie a Universităţii de la Chișinău, tot atunci îşi începe cariera literară, cu poezii pentru copii.

Debutează oficial în anul 1955 cu articole de critică literară la revista „Octombrie" din Chişinău, devenind ulterior unul dintre cei mai importanţi critici literari din Republica Moldova. Prima lui carte a fost publicată în anul 1964. A fost membru al Comitetului Redacţional al revistei de limbă rusă „Codrii" și președinte al Societății „Pușkin" din Republica Moldova, a lucrat la ziarul „Tinerimea Moldovei" și revista „Nistru".

A publicat culegeri de povestiri pentru copii „Pata de cerneală" (1964), „Literele care cresc" (l966) etc. Este unul dintre cei mai talentaţi traducători în limba rusă a operelor scriitorilor moldoveni. A tradus „Casa Mare" de Ion Druţă, „Podurile" de I. C. Ciobanu, „Pădurea albastră" de V. Beşleagă. În afară de autorii menţionaţi mai sus a tradus, de asemenea, din lucrările lui: Liviu Damian, Roman Lungu, Aureliu Busuioc, Boris Vlăstaru, Dumitru Matcovschi, Nichita Stănescu, Alexandr Belousov, Boris Karloff, Itzik Manger și Ihila Shraibman, dar şi din poeții englezi ai secolelor XIX-XX. A scris textul pentru „Oratoriul în memoria lui Andrei Saharov" al compozitorului David Gershfeld.

A publicat o serie de articole despre cinematografia moldovenească. Şi-a încercat puterile şi în scenaristică.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor URSS.

Din anul 1994 M. Hazin locuieşte la Boston, a activat în calitate de redactor al „Buletinului antifascist", a scris pentru presa americană de limbă rusă, precum şi în idiș pentru ziarul „Vorwärts".

Filmografia:

„Izvorul lui Ion C. Ciobanu", „Moldova-film", 1983 ‒ documentar.

Creaţia literară:

  • „Pata de cerneală" (culegere de povestiri), Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1964;
  • „Literele care cresc" (povestiri pentru copii), Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1967;
  • „Brazda nemuririi: Schiţe documentare", Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1967;
  • „Mînuitorii de condei" (eseuri despre scriitori), Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1968;
  • „Puieţii" (povestiri pentru copii), Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1969;
  • „Mărul şi o mînă de pămînt", Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1974;
  • „Litere vii: Povestiri", traducere R. Lungu, Editura „Lumina", Chişinău, 1975;
  • „Chişinău ‒ capitala Moldovei Sovietice», ghid în 3 limbi, Editura „Timpul", Chişinău, 1976;
  • „Băiatul şi ora măreţiei lui" (povestiri şi eseuri), Editura „Cartea moldovenească", Chişinău, 1977;
  • „Octombrie, Nistrul, Codrii". Opere alese, alcătuitori Mihail Hazin şi Iurie Grecu. Editura „Literatura artistică", Chişinău, 1978;
  • „Chişinău" (ghid), Editura „Raduga", Moscova 1984;
  • „Plină e culmea aceasta de faimă..." (povestire şi eseuri), Editura „Literatura аrtistică", Chişinău 1979 şi 1987;
  • „Semnul veşnic" (nuvelă, povestiri), Editura „Literatura аrtistică", Chişinău, 1982;
  • „Puşkin la Dolna" (ghid), Editura „Timpul", Chişinău, 1989;
  • „Iubesc răsăritul" (poezii pentru adolescenţi), Editura „Hyperion", Chişinău, 1990;
  • „Carmen‒sora Zamfirei" (novele), Editura „Hyperion", Chişinău, 1991;
  • „Fericirea evreiască" (însemnări pentru prieteni), Editura „Hermitage Publishers", Boston, 2007;
  • „La botul calului" (culegere de poezii alese şi traduceri de poezii), Editura „Hermitage Publishers", Boston, 2008.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ciutuleşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1588
Populația:
2307 locuitori

Ciutuleşti este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Mărineşti, Ciutuleşti, Ion Vodă, Sîrbeşti. Satul Ciutuleşti aşezat în valea rîului Răut, este situat la o distanță de 21 km de oraşul Floreşti şi la 119 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2307 oameni. Menționat documentar, cu numele Visterniceni, în anul 1588.

Citeşte mai departe