Filtru pe categorii

Maria Radziwiłł

Maria, fiica cea mare a domnului Moldovei Vasile Lupu şi a Doamnei Tudosca s-a născut în anul 1627 la Iași. Frumoasă, deșteaptă și cu o creștere aleasă ea fu cerutî în căsătorie de prințul Januș Radziwiłł, palatinul Lituaniei. Acest cneaz polon mai fusese însurat cu o femeie care avea sînge moldovenesc în vine, Ecaterina Potocki, a cărei mamă, Maria, era fata lui Ieremia Vodă Movilă.

Maria a studiat latina şi greaca, după cum atestă un document prin care stabilea Mănăstirii Aron Vodă o rentă de o sută de lei pe an, „scris greceşte şi semnat «Maria», dar cu litere latine", precum şi polona, limbă în care ţine corespondenţa cu viitorul ei soţ, prinţul Janus Radziwiłł, scrisorile fiind semnate Maria hospodarowna ziem Moldawskich („Maria, fiica domnului Ţării Moldovei").

Proiectul de căsătorie dintre domnița Maria și prințul Radziwiłł, care era luteran, stîrni în Divanul Moldovei o adevărată furtună. Miron Costin consmna: «De mirat au rămas veacurilor, cum de au putut suferi inima lui Vasile Voda să se facă acea cununie». Frații Cantucuzino, Toma și lordache s-au împotrivit cel mai mult la această însoțire, ca adevărați frați creștini ortodocși, ce erau și despre care tot Miron Costin zice: «Capete ca acelea abia a avut țara cîndva, sau de va mai avea». Însă părerea vornicului Grigore Ureche, potrivindu-se cu a lui Vodă, avu cîștig de cauză. De altfel, se vorbea că țarul Moscovei ar fi avut de gînd să ceară și el în căsătorie pe domnița Maria, ceea ce ar fi îngreuiat planurile lui Radziwiłł. Insa această cerere pare a nu fi avut loc.

După ce pe la sfîrșitul anului 1644, prințul Radziwiłł se asigură în fine de consimțămîntul părinților, el trimise Ia Iași doi nobili polonezi, Mirsky și Mierzinsky, să ducă domniței inelul de logodnă. Darurile ce împărțiră solii cu această ocazie au fost cu adevărat princiare. Domnița Maria primi lăzi întregi de scule, de manufacturi, de pietre, de tacîmuri de argint, de oglinzi. Lui Vasile Lupu i se dădu o sabie de aur, o minunată pușcă și diferite capodopere ale ceasornicăriei. De asemeni primiră frumoase daruri Doamna Ecaterina, domnița Ruxandra și chiar Ștefăniță, copil de trei ani, în schimb, solii primiră consimțămîntul cerut și se înapoiară luînd cu ei portretul logodnicei. Curînd după aceea plecara și trimișii lui Vasile Lupu în Polonia. Ei duceau cu dînșii inelul de logodnă și scumpe daruri de la Vasile Vodă.

Maria se căsătoreşte cu Janus Radziwiłł la 5 februarie 1645, cununia oficiindu-se la Iaşi. La nuntă veniră oaspeți înalți: solii lui Matei Basarab, domnitorul Valahiei, apoi solii lui Gheorghe Racoczi, principele Transilvaniei, solii patriarhului de Constantinopol, ai palatinului de Brandenburg și solii din Curlanda. Erau care de care mai frumos îmbrăcați, însa, potrivit contemporanilor, pe curtenii lui Vasile Voda nu-i întrecea nici unul cu frumusețea și scumpetea veșmintelor, cu haine căptușite cu blănuri scumpe.

Domnița Maria era îmbrăcată în alb, cu un văl roz, care o acoperea toată, prins de părul ei cu două săgeți de aur. Slujba a fost oficiată de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, venit special din Ucraina pentru a cununa pe fiica lui Vasile Lupu. Desi Radziwiłł era luteran, totuși, pentru a nu strica cheful Domnului Moldovei, el se însură după ritul ortodox.

Petrecerea de nunță a ținut 12 zile, după care înalții oaspeți s-au împrăștiat cu toții și prințul Janoș Radziwiłł își luă nevasta, pornind cu ea în Polonia. O duse întîi la Varșovia, ca s-o prezinte regelui și apoi se apucară să cutreiere apusul Europei. A fost prima călătorie de nuntă a unei domnițe din Moldova în Occident. După un an de zile, Maria Radziwiłł își revăzu tatăl la Suceava.

După un mariaj de 10 ani – Radziwiłł moare la 31 decembrie 1655 –, Maria este nevoită să-şi cedeze proprietăţile mareşalului lituanian Zaviş, după cum se specifica într-o scrisoare a hatmanului cazacilor zaporojeni Bogdan Hmelniţki către ţarul rus Alexei Mihailovici (1657). Din acest moment nu se ştie ce s-a întîmplat cu ea.

Caracterizată ca fiind „o domniţă cu relaţii puternice şi întinse, cu însuşiri atrăgătoare şi într-un cuvînt înzestrată cu toate acele daruri prin care asemenea înalte feţe se pricep să atragă şi să farmece spre a cîştiga prietenia semenilor lor" imaginea sa apare transpusă în tabloul votiv de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, construită în anii 1641–1642, precum şi în tabloul pictorului olandez Abraham van Westervelt. Maria Radziwiłł a decedat în 1661 la Liov, în Polonia, fiind înmormîntată la Biserica Sf. Treime din Slucz.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cîrpeşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1469
Populația:
2537 locuitori

Cîrpeşti este un sat şi comună din raionul Cantemir. Cîrpeşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 17 km de orașul Cantemir și la 128 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2537 de oameni. Satul Cîrpeşti a fost menționat documentar în anul 1469.

Citeşte mai departe