Arată noutățile începînd cu...

eye 59963 Vizualizări

Despre culorile steagului revoluționarilor moldoveni în 1848 (Foto)


După cum se știe, în anii 1848-1849 aproape toată Europa a fost cuprinsă de vîltoarea revoluționară. Niciodată, mai înainte, Europa nu a știut desfășurarea răscoalelor de o asemenea anvergură și creșterea atît de rapidă a mișcării de eliberare națională în mai multe țări concomitent.

Propun atenției Dvs. o hartă a acelei perioade «Politische Karte von Europa. Viena, Franz Werner, 1848", pe aceasta fiind ilustrate popoarele răsculate ale Europei în anul 1848 sub drapelele lor naționale, printre care poate fi văzut, inclusiv, un grup de revoluționari moldoveni cu drapelul în două culori.

După cum se știe, în anul 1847, în Principatul Moldovei, au avut loc două catastrofe majore: seceta severă și invazia de lăcuste. Întreaga recoltă a fost pierdută. Au început răscoale țărănești locale împotriva nobilimii, negustorii de cereal erau, de asemenea, nemulțumiți de lipsa mărfurilor și de criza economică din Europa. Nobilimea mică și mijlocie, în această situație, a fost demisă din funcțiile de conducere și de aceea opta împotriva tiraniei boierilor „mari" și a domnitorului.

Între timp, în țara s-a copt, definitiv, nemulțumirea față de corupție și deturnarea fondurilor publice, răspîndite pretutindeni. Pe data de 27 martie 1848, la hotelul „Petersburg" de la Iași, a avut loc o adunare, la care au participat diferite pături ale populației: de la boieri pînă la meșteșugari, în total aproximativ 1000 de oameni.

A fost alcătuită „Petițiunea boierilor și notabililor moldoveni" și ales Comitetul în frunte cu V. Alecsandri, care urma să o înmîneze domnitorului Mihail Sturza. Documentul începea cu apelul de a se conforma Reglementului organic și de a nu încălca legea, apoi urmau punctele privind anularea cenzurii, pedepselor corporale, hărțuirilor, introducerea garanțiilor intangibilității persoanei, reformarea școlilor și crearea Gărzii Naționale, eliberarea prizonierilor politici, îmbunătățirea situației țăranilor. În total, petițiunea conținea 35 de puncte.

În primul rînd, "Petițiunea boierilor și notabililor moldoveni" era îndreptată împotriva samavolniciei domnitorului, prin realizarea reformelor burghezo-democratice. După ce i-a fost înmînată petiția, fiind foarte surprins și confuz, Mihail sturza a acceptat 33 de puncte, dar s-a luat, în curînd, în mîini, începînd arestările în masă.

Între timp, participanții la reuniune au construit o baricadă în apropierea hotelului „Petersburg", pe care a trebuit să o ia cu asalt polițiștii. Nimeni nu a fost ucis. Mulți dintre revoluționari au fost prinși la fața locului, mulți - acasă, dar o parte au reușit totuși să scape. În aceeași seară Sturza i-a anunțat pe orășeni că ordinea a fost restabilită.

Reacția domnitorului și cea a elitei conducătoare față de Congresul de la Iași a fost percepută negativ de către populație, în special, de către țărani. Sturza a pierdut popularitatea și susținerea oamenilor. Anume aceste evenimente din Principatul Moldovei au fost ilustrate pe harta anului 1848 (moldovenii răsculați cu pavilion în două culori), deoarece, în primul rînd, erau chemați să respecte Regulamentul organic! Iar noi ne amintim că anul în 1832 pentru Principatul Moldovei a fost introdus Regulamentul organic, în conformitate cu care a fost utilizat bicolorul roșu-albastru.

În Principatul vecin Valahia evenimentele revoluționare din 1848 s-au desfășurat sub tricolorul albastru-galben-roșu. Verkündigung der walachischen Constitution am 27. Juni 1848. De altfel, în Țara Românească tricolorul a început să fie folosit chiar înainte de aceste evenimente, atunci cînd Sultanul Mahmud II a adăugat la galbenul și albastrul steagului valahilor culoarea roșie (GAZETA oficiala a Țării Românești, nr. 34 din 14 octombrie 1834, p . 144. Anuarul Principatului Țării Românești, București, 1842, p. 118).

În anul 1848, Guvernul Provizoriu a emis primele decrete, în care drapelul național al Țării Românești devenea tricolorul galben-roșu-albastru, care cu timpul a fost promovat de unioniști din valah în unul „național românesc".

De remarcat că moldovenii au respins, de la bun început, această „versiune a tricolorului". Autoritățile moldovene au luat decizia să „nu admită în nici un fel trecerea pe teritoriul Principatului Moldovei a locuitorilor acelui Principat (Valahia), care purtau cocarde și panglici românești...".

În Principatul Moldovei și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a continuat tradiția istorică moldovenească a drapelelor naționale bicolore: roșu și albastru.

Conferința de la Paris (19 august 1858) a constatat că Principatul Țării Românești și cel al Moldovei vor avea, la fel ca înainte, propriile steaguri, diferite. „Trupele din cele două țări își vor păstra steagurile lor actuale: Moldova − albastru-roșu Valahia − albastru-galben".

Cuvinte cheie:

drapel , culoare , revolutie

Comentarii

 (2)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Roşiţa

Statut:
Sat
Prima atestare:
1786
Populația:
144 locuitori

Roşiţa este un sat din cadrul comunei Albota de Sus, raionul Taraclia. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Taraclia și la 162 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 144 de oameni. Satul Roșița a fost menționat documentar în anul 1786.

Citeşte mai departe