29 ianuarie 2018, 15:00 Meşteşuguri populare 16018

Perioadă fierbinte pentru meşterii populari

Se apropie primăvara, iată de ce ultima lună de iarnă, pentru meşterii populari, este o perioadă fierbinte. Pînă în martie, ei trebuie să reuşească să confecţioneze pentru vînzare mii de mărţişoare.

Olga Ursu din satul Lozova, raionul Străşeni croşetează clopoţei şi floricele pentru simbolul primăverii practic tot anul. Meşteriţa are pregătite deja pentru acest sezon aproape trei mii de mărţişoare.

"Eu tot anul confecţionez de astea împletite şi le dau vara, dar cînd ajung toamna după aceea se mîntuie de lucru şi încep a face de ceilalţi, din flori, din frunze. Iată facem din papură, aşa.. din pănuşă împletită şi punem doi trandafirei, o buburuză", a povestit meşteriţa, Olga Ursu.

Meşteriţa spune că, iniţial, această activitate aducea un venit suplimentar în bugetul familial. Treptat, procesul a început să fie însoţit de o satisfacţie profesională profundă. Acum, de confecţionarea mărţişoarelor se ocupă întreaga familie.

"Eu îi răsucesc aţa toată, îi pregătesc totul ce-i trebuie şi aşa e mereu. Este ventilator special. Eu crohmolesc aţa toată".

În Moldova, în ajunul primăverii, mărţişorul poate fi văzut şi cumpărat la tot pasul. Nu însă şi în străinătate. Iată de ce, mulţi dintre cei care sunt plecaţi de ani buni peste hotare, treptat renunţă la acest atribut tradiţional.

"De cînd sunt în Italia nu mi s-a întîmplat să văd moldoveni care să poarte mărţişoare prin oraş. Am încetat să-l port chiar dacă în Moldova obişnuiam să o fac", a spus moldoveanul stabilit în Italia, Vasile Şuşu.

Şi moldovenii plecaţi în Cehia tînjesc după frumoasa tradiţie de a prinde în piept mărţişorul.

"Cînd eram, acasă în Moldova, sigur de mici copii o respectam şi ţin minte că singuri îi făceam pentru învăţători. Acum cu mare drag aş respecta tradiţia, dar cu părere de rău nici nu avem de unde să le cumpărăm", a menţionat moldoveanca stabilită în Cehia, Mariana Gori.

La sfârşitul anului trecut, mărţişorul a fost introdus, în patrimoniul cultural al UNESCO. Alături de ţara noastră, au mai depus dosarele România, Bulgaria şi Macedonia.