Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Meşteşuguri populare

eye 54723 Vizualizări

Arta covoarelor moldoveneşti

Un rol deosebit în mediul de trai al moldovenilor, în ritualuri şi ceremonii, în aprecierea nivelului stării sociale şi economice, a măiestriei familiei le-a aparţinut şi mai continuă să-l joace covoarele manuale. Ele conţin în sine o artă de opinie colectivă, viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii.

În ţesăturile de tip covor poţi urmări: nivelul dezvoltării tehnicii textilelor populare, influenţa dezvoltării industriei ţesăturilor, relaţiilor comerciale şi interferenţelor etnoculturale cu etniile vecine, felul de adaptare a unor elemente din arta greacă, romanică, europeană, orientală, slavă. Arta covoarelor moldoveneşti s-a modificat permanent, selectîndu-se pe parcurs de secole motive ornamentale, compoziţii şi gamă cromatică particulară.

Din multiplele izvoare scrise, documente aflăm că covoarele se făceau din lînă curată şi exclusiv pentru casă, că erau foarte frumoase şi se păstrau cu mare grijă, transmiţăndu-se ca relicve ale familiei din generaţie în generaţie. Iniţial covoarele nu se produceau pentru vînzare şi, numai în cazuri rare, cînd peste familia moldoveanului ajungea o nenorocire mare, cînd nicidecum nu puteau răsplăti impozitele, îl ducea pe ţăran de-şi vindea „scoarţa” din casă.

Casa tradiţională moldovenească neapărat e împodobită cu covoare: pe perete, paturi, pe podea. Această tradiţie de a folosi covoare la împodobirea locuinţei a fost tipică pentru moldoveni din adîncul secolelor şi a rămas pînă în prezent.

Mare importanţă aveau covoarele, numărul lor, care vorbea despre iscusinţa fetei şi starea familiei. Tradiţia alesului de covoare în Moldova era strîns legată şi de educaţia prin muncă a copiilor în familie. Iscusinţa de a ţese, de a alege era înalt apreciate în popor, de aceea fetele de la vîrsta de 10-11 ani erau învăţate acest meşteşug.

Păstrarea artei covoarelor este stimulată şi de o altă tradiţie răspîndită pînă în prezent, cînd din timp este pregătit „comîndul” – un şir de obiecte, mai ales, ţesături ce se dau de pomană cu ocazia decedării. După obicei, în faţa casei anume pe covor este primit a aşeza sicriul şi de a-l petrece pe cel decedat „ca pe un om gospodar” în ultima sa cale.

Orice obiect era făcut cu mult talent şi gust artistic, fiindcă tot ce se făcea – se făcea pentru sine şi ce păstra în casă, servind drept marcă de avuţie şi prestigiu al familiei

GALERIA FOTO – Alesul covoarelor

Cuvinte cheie:

Moldova , cultura , covoare

Comentarii

 (3)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Dănceni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1617
Populația:
2796 locuitori

Dănceni este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Dănceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Ialoveni și la 21 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2796 de oameni. Satul Dănceni a fost menționat documentar în anul 1617.

Citeşte mai departe